>ANP: Lustraţie şi figuraţie

>

Vrem lustraţie? Cam mult nu-i aşa. Sistemul trebuie să funcţioneze. De ce să nu salvăm şi câţiva lustrabili? Doar avem experienţă în asta. Am iertat comuniştii, am iertat securiştii de ce să nu iertăm şi chiuariştii, doar ei au fost nişte băieţi de zahăr prin comparaţie.

Ceva e putred la ANP

>Procurori prinsi cu declaratia de avere in vine. E randul ANI si CSM sa faca ceva!

>In atentia Agenției Naționale de Integritate

In atenția Consiliului Superior al Magistraturii

În atenția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Averea la control domnule procuror Marian Stoica!
(Valabil pentru toți procurorii din Mehedinți)
.
1. Explicaţie
Am primit câteva informaţii despre averea suspect de mare a procurorului Stoica Marian (procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi), actualmente director al Penitenciarului Drobeta Turnu Severin, numit în funcţie în iulie 2007. Cum ştiam deja că a fost numit în ministeriatul Chiuariu cu încălcarea normelor legale în vigoare, ne-am dus la bibliotecă şi ne-am apucat de studiu. Am pus mâna pe Legea nr. 115 din 16 octombrie 1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, pe Legea 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor şi pe Legea nr. 144 din 21 mai 2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Am verificat, de asemenea, site-urile Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am dat și câteva telefoane.
.
Rezultatele studiului intens au fost următoarele:
.
I. Prima şi ultima oară când domnul procuror Marian Stoica şi-a depus declaraţia de avere a fost anul 2005 (între timp, de la o casă și un apartament, averea s-a multiplicat la 3 apartamente, 3 case și un teren);
.
II. Conform legii 303/2004, art. 99, nedepunerea declaraţiei de avere constituie abatere disciplinară şi, ca atare, domnul Stoica ar trebui sancţionat fără discuții de CSM;
.
III. Conform legii 144/2007, art. 42 (1), nedepunerea declaraţiei de avere constituie contravenţie şi se sancţioneaza cu amendă de la 100 lei la 500 lei şi declanşarea din oficiu a procedurii de control. Prim urmare, domnul Stoica ar trebui să ia automat o amendă, iar ANI să declanșeze controlul averii domnului Stoica și a soției acestuia;
.
IV. Toţi procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi trebuie supuşi aceleiaşi proceduri, deorece niciunul nu şi-a actualizat declaraţia de avere începând cu 2005.
.
Am să încep cu finalul, enumerându-vă procurorii care fac mișto de lege, iar apoi am să vă povestesc mai multe despre modul în care a fost numit în funcție domnul Stoica și despre averea colosală a acestuia.
.
2. Procurorii mehedințeni ne iau la mișto și consideră că legea e opțională
Invidios și frustrat cum sunt că magistrații din sistemul penitenciar se învârt pe la cifre între 100 și 200 de milioane de lei net pe lună, am căutat febril declarația de avere a procurorului Stoica Marian. Așa că m-am năpustit asupra site-ului CSM, cam pe la adresa asta: http://www.csm1909.ro/csm/index.php?cmd=080203 (cautați pe la parchetul Curții de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinți!). Supriză. Se pare că domnul Stoica are ceva de ascuns. Prima și singura declarație de avere a fost depusă în 2005. Și cum lipsa de transparență și de răspundere a magistraților pare a fi contagioasă, observai și că ceilalți procurori sunt în aceeași situație.
.
Cam aceștia ar fi doamnele și domnii care ne iau la mișto, dau dovadă de secretomanie și reprezintă imaginea fidelă a justiției române, deși băgăm o grămada de bani în fundul lor: Bleaonca Ionel, Capota Verona, Cercel Fanica, Dinca Marin Teodor, Dovlete Petre, Herciu Carmen Constanta, Margineanu Oprica Mihaela, Milanovici Gheorghe, Schinteie Cornelia, Sisman Lavinia, Sopalca Constantin, Stanoiu Steluta, Stoica Marian.
Se pare că Sopalca şi Stanoiu nu mai sunt pe acolo, însă au fost înlocuiţi de Minea Costinel Claudiu şi Popescu Corneliu Bogdan. Aceştia din urmă nu au depus nici măcar o declaraţie de avere.
.
Acum, stimate domnule Macovei, președinte ANI, și stimată doamnă Bărbulescu, președinte CSM, ca umil contribuabil și bun cetățean al României, consider că este de datoria mea să vă atrag atenția asupra acestei minore încălcări a legii, care pe mine, ca cetățean nervos, mă irită peste măsură. E adevărat, fiind anonim (că-mi țâțâie curu’ de frică) nu-mi puteți lua în considerare sesizarea, însă vă amintesc că vă și puteți autosesiza. Și că nu nu fie confuzii, vă amintesc și textele din lege care vă obligă la măsuri imediate. Astfel:
.
a. conform legii 144/2007, art 42, alin. 1, “nedepunerea declaratiei de avere si a declaratiei de interese in termenele prevazute de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei si declansarea din oficiu a procedurii de control.”;
b. conform legii 115/1996, art. 10, ” daca persoana a carei avere este supusa controlului este casatorita, controlul se extinde si asupra averii si veniturilor dobindite de celalalt sot. Sint supuse controlului si bunurile de valoare ce fac obiectul declararii, realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros catre ascendenti, descendenti, frati, surori si afinii de acelasi grad, precum si cele transmise cu titlu gratuit catre orice persoana.”;
c. conform legii 303/2004, art. 99, alin. a), constituie abatere disciplinară “încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi si interdicţii privind judecătorii si procurorii”.
.
Ca urmare, domnul Macovei (prin autosesizare că legea îi permite și acum știe despre ce e vorba), trebuie să declanșeze controlul asupra averii doamnelor și domnilor procurori de la Mehedinți, averii familiilor acestora, și să adopte măsurile necesare sancțiunii contravenționale împotriva acestora. În plus, doamna Bărbulescu, prin secția de procurori a CSM, trebuie să sancționeze disciplinar toți acești magistrați care plesnesc de transparență și respect față de contribuabil și lege.
.
3. Procurorul Stoica Marian, directorul Penitenciarului DT Severin, numit în funcție cu încălcare legii
Revenind la penitenciarele noastre, vă amintesc că domnul procuror Stoica Marian face parte dintr-un lot de 5 magistrați numiți în funcția de director de penitenciar cu încălcarea normelor legale în vigoare.
.
Inițial, fostul ministru Macovei introdusese pentru prima oară în istoria sistemului penitenciar obligativitatea concursului pentru această funcție. De altfel, în timpul acestui mandat 10 directori de penitenciar au fost selectați, mai bine sau mai rău, ca urmare a unui concurs. Odată, însă, cu eliminarea acesteia din Guvern, a urmat cavalcada nepotismelor chiuare care au culminat cu deja celebrul incompetent, judecătorul Mariu Iosif. Astfel, contrar Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1218/2006, care prevedea o metodologie concurenţială, în vara lui 2007 a fost reluată practica detaşării unor magistraţi în poziţii de directori de penitenciare prin proceduri lipsite de transparenţă, care eludează sistemul concurenţial obligatoriu pentru aceste posturi (chiar și atunci când candidaţii sunt magistraţi, slavă lor). Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, la propunerea directorului general ANP, a numit 5 directori, fără concurs, în funcţia de director de penitenciar, printre care și Stoica Marian. Acesta mai fusese pentru o scurtă perioadă director al Penitenciarului Rahova, dat afară înaintea expirării mandatului datorita, se pare, relaţiilor în care a intrat cu deţinuţii VIP.
.
4. Avere fabuloasă din salariu de bugetar (3 case, 3 apartamente și un teren)
Conform declarației de avere din 2005, domnul Stoica avea deja o casă (cu valoare impozabilă de 688 de milioane), un apartament (cu valoare impozabilă de 735 de milioane) și o mașină Peugeot. Veniturile constau din salariul de magistrat (348 de milioane pe an), salariul soției (161 de milioane pe an) și chirie pe apartament (72 de milioane pe an). Avea de asemenea o datorie de 15 mii de euro la BCR, scadentă în 2006.
.
Cum declarațiile ulterioare nu există, domnul Stoica și-a văzut liniștit de sporirea averii fără teama de a fi controlat sau, măcar, observat de vreun indiscret vizitator de site-uri cu declarații de avere. Cum, însă, cititorii noștri sunt mai vigilenți decât noi, am intrat în posesia unor informații despre aceasta avere cu dezvoltare de Făt Frumos:
.
i) o casă pe strada Decebal, unde locuieşte împreuna cu soţia;
ii) un apartament cu mansardă în centrul municipiului Turnu Severin, pe care îl are închiriat;
iii) două apartamente în Bucureşti, cîte unul pentru fiecare din fiicele sale (studente la vremea respectivă), în cartierul Tineretului;
iv) o casă de vacanţă la etaj pe clisura Dunării, în comuna Ieşelniţa, după Orşova;
v) o casă pe care în prezent o are în construcţie în Turnu Severin;
vi) un teren de 2.000 mp în comuna Brezniţa, lângă Turnu Severin.
.
Nu știm dacă sunt trecute pe numele domniei sale sau al fetelor, dar sunt cu siguranță cumpărate de domnul Stoica. Și cu siguranță nu poate justifica valoarea acestora chiar și la salariul fabulos al domniei sale, de magistrat director de penitenciar, și al soției, profesoară de liceu.
.
5. Cine este domnul procuror Stoica (realități și bârfe)
a. Procuror și director al Penitenciarului DT Severin, începând cu iulie 2007. În lunile septembrie-octombrie 2007 a fost plecat în concediu de odihnă timp de 45 de zile. Pentru cît a lucrat a fost recompensat cu salariu de excepţional pe anul 2008, cu 50 % mai mare, adică lunar în jur de 180 milioane lei vechi. Programul de lucru zilnic al acestuia este, se pare, destul de scurt: cam 4-5 ore pe zi.
.
b. Gurile rele zic că are legături cu interlopii Severinului și Mehedințiului, prin care și-ar fi făcut gratis o vilă pe care, ulterior, a vândut-o;
.
c. Mare iubitor de colege de penitenciar, pe care le promovează nu tocmai legal (să ne fie rușine că ne băgăm în chiloții omului, așa că ne oprim aici, deși știm mai multe).
.
Cam astea ar fi despre domnul Stoica și colegii procurori. Acum nu putem decât să batem obrazul ministrului, directorului general ANP și procurorului general că tolerează astfel de oameni printre ei. Și putem, cu bună credință, să sperăm că CSM și ANI își vor îndeplini atribuțiile legale.

>ANP: Ce hartii mai facem astazi?

>

Sunt hârtiile inutile? Ne justifică ele salariul? Este persoana privată de libertate mai reeducată dacă are tot „setul” de hârtii complet? Ar fi educatorii eficienţi fără ele?

Dosare, fişe, registre, agende, caiete de pregătire profesională, orare, mape, adeverinţe, cereri, referate…
Dacă Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială e cea mai recentă cerinţă birocratică, Mapa programului educaţional e cea mai veche şi ambele îngreunează enorm munca lucrătorului de la educativ.
.
Îl transformă şi pe cel mai entuziast, dinamic, creativ „educator” în legumă, şoarece de birou, conţopist, orice vreţi dar nu modelator de suflete sau caractere, ceea ce ar trebui să fie, ceea ce ar putea să fie, ceea ce ar vrea să fie, ceea ce îl plăteşte societatea să fie.

Trusoul noului depus

>Cum poți tu lupta împotriva abuzului și corupției

>

Această postare nu se referă strict la problemele sistemului penitenciar, deși, evident, se adresează celor care lucrează în penitenciare sau în structura centrală. Și răspunde la întrebarea: “Eu ce pot face?” sau “Cum mă pot implica?”. Sau, daca vreți, e un contraargument la eterna afirmație “Eu nu pot face nimic”.
.
Nu e nimic filosofic în ce scriu. Ci doar vă arăt o opțiune și un răspuns la o întrebare pe care a pus-o la comentarii, în urmă cu vreo două săptămâni, cititorul care se semnează mihai v galați: cum? După ce a prezentat o situație în care a considerat că a fost victima unui abuz profesional, și la îndemnul meu să o facă publică, a întrebat firesc care ar fi modalitatea. Deși intenția imediată a fost să-l rog să ne scrie nouă, am preferat să mă abțin. Blogul este o soluție, câteodată eficientă, însă nu singura. Sindicatul poate fi, de asemenea, o soluție. Sau o posibilă asociație profesională. Ce ne facem, însă, într-un sistem în care nu credem încă în forța de grup, în care încă ne temem uneori și de propria umbră, în care mulți sunt indiferenți și în care avem experiența corupției sau abuzurilor profesionale zilnice? Sau în care nu credem nici cât negru sub unghie în profesionalismul sau integritatea celor care administrează sistemul? Care este opțiune individuală? Suntem protejați de lege?
.
DA. Răspunsul este categoric da, deși prea de puține ori am auzit oameni care să se folosească de lege pentru a-și apăra convingerile. Și mă refer la așa numita Lege a avertizorului de integritate, sau, așa cum este apare ea în Monitorul Oficial, Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice si din alte unități care semnalează încălcări ale legii.
.
Aceasta e una din cele mai bune legi pe care le are România. Din păcate, și una din cele mai neaplicate. Este o lege pentru cel care nu vrea să fie părtaș la corupție sau decizii nelegale, la abuz sau lipsă de integritate publică. Este, însă, o lege care se adresează doar celui care nu vrea să tacă, care vrea să se opună nedreptății și care alege să nu fie complice la furt sau incompetență. Probabil de asta nici nu prea am auzit de oameni care să se prevaleze de ea. Pentru că reprezintă o opțiune și o manifestare a libertății. Legea nu-ți rezolvă problemele, nu-ți schimbă șefii incompetenți, nu bagă corupții după gratii și nici nu-ți garantează recunoașterea. Ea te ajută, însă, să încerci să faci TU ceva în sensul ăsta.
.
Ce este această avertizare?
Conform definiției, “avertizare în interes public reprezintă sesizarea făcută cu bună-credintă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficientei, eficacitătii, economicitătii si transparentei, de către o persoană încadrată într-o institutie publică sau care functionează din fonduri publice ori administrează bunuri sau resurse publice.” Definitia este extrem de largă, așa încât cam orice faptă contrară bunului simț, moralei sau standardelor profesionale poate fi încadrată aici. Sunt faptele despre care vorbim noi toți în postări sau comentarii de deja o bucată bună de timp.
.
Cine poate fi avertizor de integritate?
Avertizorul de integritate este persoana sesizează cu bună credință încălcări ale legii, si care poate fi:
♦ funcționar public;
♦ personal contractual conform Codului Muncii;
♦ personal care îsi desfăsoară activitatea în baza unor statute speciale.
.
Faptele care pot constitui subiectul unei avertizări de integritate
Sunt multe fapte prevăzute prin lege, însă am să le prezint doar pe cele care ne privesc direct:
1. infractiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals si infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;
2. încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile si conflictele de interese;
3. folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;
4. incompetență sau neglijență în serviciu;
5. evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare si eliberare din funcție;
6. emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare.
.
Cui te poți adresa
Aproape întotdeauna credem că ne putem adresa numai șefilor. Și cum cel mai adesea avem ceva de spus despre șefi, fie în legătură cu integritatea lor, fie în legătură cu profesionalismul acestora, abandonăm rapid orice speranță că putem face ceva și ne limităm la a-i bârfi pe la colțuri sau a-i înjura la bere. Câteodată, disperați sau într-un act de curaj maxim scriem câteva rânduri către ANP, de unde oricum nu primim în general răspunsurile pe care ni le dorim. Și asta nu pentru că nu ni se dă dreptate, ci pentru că avem senzația că nu interesează pe nimeni problemele reale, sau uneori închipuite, cu care ne confruntăm.
.
Conform acestei legi, însă, ne putem adresa:
• organelor judiciare;
• organelor însărcinate cu constatarea si cercetarea conflictelor de interese si a incompatibilităților;
• comisiilor parlamentare;
• mass-media;
• organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale;
• organizațiilor neguvernamentale;
• sefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;
• conducătorului entității publice din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, sau în care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;
• comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul entității publice din care face parte persoana care a încălcat legea.
.
Iar aici cea mai importantă mențiune este că poți face sesizarea la oricare dintre acestea, fie la mai multe, fie doar la una, fără obligația de a o face conform unei succesiuni. Mai concret, te poți duce direct la presă să semnalezi neregula, abuzul sau actul de corupție, fără ca nimeni să poată să îți blocheze sau afecteze în vreun fel cariera ta profesională. Poți fi amenințat, poți fi hărțuit, te pot târî abuziv într-o comisie de disciplină, dar dacă ai curajul să-ți asumi disconfortul psihic, ei nu-ți pot face în realitate nimic pentru că legea te protejează.
***
***
P.S. Mâine, în urma unui mail primit de blogul nostru, vom scrie despre o posibila problemă de integritate a unui procuror director de penitenciar.