Categories
penitenciar

ANP, Strategia de reintegrare socială a deținuților 2020 – 2024

ANP prezintă pe site o informare despre Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private 2020-2024. Momentan despre exerciții strategice, obiectivare, referențiale și succese.

Promovarea unor politici penale care să contribuie la siguranța comunității, prin prevenirea recidivei, constituie una dintre preocupările internaționale, care își păstrează actualitatea, într-o perioadă marcată de frământări și tensiuni sociale.

Acum, poate mai mult ca niciodată în ultimele decenii, este căutat echilibrul în funcționarea administrațiilor publice, conceptul de justiție dobândind o valență precumpănitor socială, în care tratarea cetățenilor în condiții de respect și demnitate pentru calitatea de ființă umană, securitatea individuală și egalitatea de șanse constituie elemente definitorii, fundamentale.

În acest context, reamintim Regula 4 din Ansamblul de reguli minime ale Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților – cunoscute ca Regulile Nelson Mandela (2015), care prevede că: ”1. Scopurile sentinței privative de libertate sunt, în primul rând, de a proteja societatea de infracțiuni și de a reduce recidivismul. Scopurile date pot fi atinse doar dacă perioada de detenție este aplicată pentru a asigura reintegrarea în societate după eliberare, (…). 2.

În acest scop, administrația penitenciarelor și alte autorități competente trebuie să asigure studiile, instruirea profesională și munca, precum și alte forme oportune și aplicabile de asistență, inclusiv cele cu caracter recuperativ, moral, spiritual, social, medical și sportiv. (…).”

În calitate de Stat European, România a urmărit transpunerea recomandărilor internaționale în materie, în politicile aplicate în plan intern. Astfel, reforma sistemului penitenciar s-a obiectivat prin documentele de interes strategic aprobate și implementate de-a lungul timpului,

având ca referențial – standardele internaționale privind tratamentul persoanelor aflate în detenție, care au adus în prim plan necesitatea deschiderii penitenciarului spre comunitate și multiplicarea oportunităților oferite deținuților, astfel încât acestora să li se asigure tranziția spre un mod de viață independent și responsabil.

În aceste coordonate, anii 2015-2019, corespunzători implementării Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 389/2015, au reprezentat un veritabil exercițiu strategic, care a pus la încercare capacitatea de implicare și comunicare instituțională a tuturor partenerilor, pentru a crea premisele necesare reinserției sociale a persoanelor sancționate penal.

Iată că, după cinci ani – și având un bagaj consistent de lecții învățate – un nou exercițiu strategic oferă instituțiilor publice partenere șansa de a relua și consolida parteneriatul, sub auspiciile Ministerului Justiției.

Aprobarea noii Strategii naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, prin Hotărârea de Guvern nr.  430/2020 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494/11.06.2020), reprezintă un rezultat favorabil important al administrației penitenciarelor, care confirmă succesul, deopotrivă cu legitimitatea eforturilor instituționale, de a păstra pe agenda publică problematica reintegrării sociale a deținuților.

Reamintim că Strategia aprobată prin H.G. nr. 430/2020 este prevăzută ca prioritate acțională în Planul de măsuri strategice al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 2020, determinând ansamblul modalităților de organizare, planificare și implementare a intervențiilor care vizează reintegrarea socială a persoanelor sancționate cu pedepse sau măsuri privative de libertate, dar și în relație cu celelalte sectoare de activitate ale sistemului penitenciar.

Noua strategie are în vedere măsurile implementate în perioada 2015-2019 ce necesită a fi continuate, dezvoltarea și particularizarea unor servicii de suport social, disponibile pe plan local, destinate persoanelor revenite în comunitate, cu risc de marginalizare socială, precum și noi măsuri ce se impun a fi realizate în cursul perioadei de referință.

Pentru perioada 2020-2024, ținta strategică vizează reintegrarea funcțională a persoanelor puse în libertate din detenție, în mediul familial, în comunitate și pe piața muncii prin consolidarea, optimizarea și dezvoltarea mecanismelor legale și procedurale.

Prin implementarea Strategiei, respectând valori de referință, precum: umanismul, integritatea, profesionalismul, deschiderea către comunitate, se va asigura un sistem coerent de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, cu implicare instituțională și suport comunitar, care să răspundă plurivectorial nevoilor beneficiarilor și societății.

Mulțumim colegilor din sistemul penitenciar, dar și reprezentanților structurilor publice partenere, că au înțeles să sprijine inițiativa Administrației Naționale a Penitenciarelor, de continuare a implementării Strategiei, într-o nouă formă – adaptată exigențelor actuale de desfășurare a activităților – și contăm pe suportul și implicarea tuturor, în următorii cinci ani! (Sursa: ANP)

În context

Guvernul a aprobat Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate

Re-educare în România: Infractorii profită, victimele plătesc

Pușcăria în 2019. Penitență prin distracție

7 replies on “ANP, Strategia de reintegrare socială a deținuților 2020 – 2024”

Între timp poate l-a citit pe Sun Tzu cineva dintre cei responsabili cu strategiile în ANP….

Reintegrarea socială….hm…🤔da,nu stiu de ce se tine cont cand un deținut intra in comisie de eliberare…. Cum ne dam seama daca un deținut s-a reabilitat? EX:( doi detinuti au ajuns la ziua comisiei de eliberare condiționată,care este tinuta de câțiva membri ai penitenciarului. Un deținut are o pedeapsă de 4 ani fiind cu tâlhărie (fapta cu violență),a executat fractia prevazuta de lege, fără a participa la activități, fără a avea evidentieri, dar in schimb avea 2 rapoarte care constau in vanzarea băuturilor contrafăcute in penitenciar, vânzarea de pastile de somn altor deținuți. Celălalt deținut, fiind arestat cu,conducere fără permis, condamnat la o pedeapsă de 3,8 ani(mentionez:fără a consuma băuturi alcoolice, fără a face accidente).În penitenciar a avut o conduită buna ,evidentieri realizate din participarea la cursuri,a mers la școală, a fost însoțitor la un deținut paralizat, zile câștig din prestarea muncii si,ce sa credeti? La comisia de eliberare condiționată, cel cu tâlhărie a primit o amânare de 2 luni,iar celălalt cu,conducere fără permis a primit 10 luni amânare. Oare cine din acești 2 deținuți a dat dovadă de reabilitare și reintegrare socială? Cel de al doilea, fiind vizitat saptamanal de familie:soție și copil de 8 ani. Oare unde este dreptatea?🤔

Literatura universala s-ar putea îmbogăți cu unele texte preluate din normativele date de cei de la butoane.. Suna bine… Dar realitatea e ca foamea îndoaie orice smecher în câteva ore.. În alta ordine de idei, practica arata cam la fel: reintegrarea se termina când stomacul se lipește de coloana, iar fostul deținut se prinde ca acele credite de la temniță nu au trecere la supermarket.. Dar ce știu eu, eu sunt mic 🙃

Comments are closed.