Norvegia vs. România. Halden, închisoarea care îmblânzește “fiarele”. Penitenciarele românești, școli de recidiviști și crescătorii de ploșnițe
penitenciar

Norvegia vs. România. Halden, închisoarea care îmblânzește “fiarele”. Penitenciarele românești, școli de recidiviști și crescătorii de ploșnițe

Penitenciarul Halden din Norvegia a fost construită în 2010, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de trai mai bune ca în libertate, doar că fără libertate. Penitenciarele românești sunt școli de recidiviști și crescătorii de ploșnițe care afectează polițiștii de penitenciare.

252 de deținuți

Penitenciarul Halden este o închisoare de maximă siguranță din Norvegia, cu o capacitate maximă de 252 de deținuți.
Condițiile de detenție sunt ca “de hotel”, cum ar spune multe voci, însă pentru sistemul penitenciar norvegian, spun ei, condiții sunt normale, pentru îndreptarea și reeducarea deținuților.

2 deținuți în 10 metri pătrați și-un frigider

Fiecare cameră de detenție are 10 mp, fiind dotată cu frigider, masă, pat și o toaletă cu duș. Maxim 2 deținuți sunt cazați în aceeași cameră cu ferestre mari, luminoase și fără gratii.

Bucătărie comună pentru gătit, cameră de petrecere și supermarket

La fiecare 10 camere de deținere se regăsește o bucătărie comună, unde deținuții gătesc, dar și o cameră de petrecere a timpului liber. Există în incinta penitenciarului un magazin de tip supermarket, de unde deținuții își fac singuri cumpărăturile, urmăriți doar prin intermediul camerelor de supraveghere.

20% starea de recidivă

Deși este criticat de unii, dar și apreciat de foarte mulți oameni, sistemul penitenciar norvegian dă roade în ceea ce privește reabilitarea deținuților. Starea de recidivă în Norvegia este de aproximativ 20% (maxim 25%), cu cea mai scăzută rată de criminalitate.

Norvegia vs. România

Direcția Reintegrare Socială (DRS) cu termen de valabilitate expirat

În România, rata de recidivă este de aproximativ 70-80%. Reeducarea se face “pe hârtie”. Agresivitatea deținuților și numărul alarmant de ultraje din penitenciarele românești sunt cauzate și de incapacitatea Direcției Reintegrare Socială (DRS) din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) de a identifica soluții eficace pentru reabilitarea deținuților pe timpul executării pedepsei, dar și de dezinteresul statului față de deținuții liberați, pentru a-i implica în “câmpul muncii”.

Supraaglomerarea afectează polițiștii de penitenciare

Supraaglomerarea din penitenciarele românești afectează polițiștii de penitenciare, întrucât este un factor care conduce la creșterea agresivității deținuților și, implicit, la apariția ultrajelor. Indirect, polițiștii de penitenciare sunt victimele incompetenței și lipsei de viziune managerială a decidenților politici.

Ploșnițele, colegele noastre eterne…

Am spus-o mereu și o s-o tot spunem. Ploșnițele sunt prezente în penitenciare. Momentan, sistemul penitenciar nu are o soluție de eliminare al acestei “colege permanente” a polițiștilor de penitenciare. Mulți membri de-ai noștri au reclamat că au luat ploșnițe și acasă. Dezinsecția și deratizarea în penitenciare se face degeaba, soluțiile folosite fiind depășite de situație. Fără alte măsuri de combatere a acestui fenomen “pandemic” in sistemul penitenciar ne vor ataca și șobolanii, nu numai deținuții.

 

8 thoughts on “Norvegia vs. România. Halden, închisoarea care îmblânzește “fiarele”. Penitenciarele românești, școli de recidiviști și crescătorii de ploșnițe

  1. Concluzia?
    De vină e România că nu-i Norvegia!
    De ce nu o comparație a gărilor de tren din cele două țări.
    Sau a suedejjilor (băieții ăia blonzi, cinstiți și educați) din ambele țări.

  2. Ahh, 250 milioane de dolari pentru un maxim de 252 de ppl.
    Simplu! Un milion de căciulă/suedejj!
    Cînd ați fost internat ultima dată într-un spital de stat?

  3. Penitenciarele sunt ca o oglinda a societății. Nimic din ce nu funcționează afara nu poate fi funcțional în acest sistem. Suntem o tara în haos, caracterizata de mizerie, sărăcie și lipsa de educatie…cum ar putea oare ca pușcăria sa fie altfel?

    1. Pai să milităm si noi pt.a se construi asemenea penitenciare si in Romania,nu ? Ce vorbim de o puscarie de 250 de detinuti !Pai la Rahova doar pe o sectie sunt 300 de hoti !! Asta una la mana,iar a doua la mana,pai daca am infiinta noi asemenea puscarii cu asemenea conditii de detentie,cred ca sunteti de acord cu mine ca ar trebui cate o puscarie d asta la fiecare localitate si comuna.N ar mai munci nimeni…si asa nu se munceste in Romania,atunci toti si ar dori sa petreaca un timp acolo la relaxare ! Nu e de noi nenea asemenea puscarii cu asemenea conditii.Noi avem un trecut de 50 de comunism feroce,cu lagare si puscarii de exterminare…Ramnicul Sarat,Aiud,Fortul 13 Jilava,etc.etc…Mai intai ne trebuie un sistem de educatie performant luat de la norvegieni daca se poate si dupa aia…puscarii ultramoderne…mai e mult pană departe monser !Nu postati…sa nu i suparam pe norvegieni !

  4. Am avut ocazia să vizitez acest penitenciar, pe îndelete, să discut cu personal, atât cu funcții de conducere cât și cu funcții de execuție și chiar cu deținuți români aflați acolo. Locația deosebită, în partea de vest, binișor în afara orașului, integrează perfect natura cu formele de relief în dispunerea interioară a așezământului, până și gardul împrejmuitor avănd linii curbe, fără niciun colț. Arhitectura clădirilor, amplasarea acestora, mijloacele de siguranță, dotările, mentenanța, aprovizionarea cu tot ceea ce este necesar și distribuirea materialelor până la nivelul fiecărei încăperi, totul la un nivel apropiat de perfecțiune. În aceiași perioadă se afla, într-o vizită de documentare, o delegație americană, care încerca, din spusele norvegienilor, să înțeleagă scopul, mijloacele prin care acesta este atins, raportul investiție – beneficiu, funcționarea, sustenabilitatea și percepția publică a acestei investiții. Am vizitat 4 din cele 5 pavilioane de detenție. În cel de-al cincilea nu ni s-a permis accesul, pavilionul fiind destinat cazării deținuților cu anumite probleme psihice, noi arătându-ne interesați, având și noi problema aceasta. La insitențele celor din delegația noastră cu privire la procedurile aplicate în situația celor care refuză, dincolo de limitele rezonabile, să se supună dispozițiilor personalului, într-un târziu și la modul neoficial ni s-a explicat că aceștia sunt conduși spre subsolul unuia dintre pavilioane unde se aplică și alte proceduri de convingere și determinare a acceptării deciziilor autorității. Nu am văzut nici această zonă. Am asistat la un curs (obligatoriu pentru întreg personalul) de învățare și aplicare a tehnicilor intervenție, imobilizare și conducere dirijată și pot să afirm cu toată tăria că nouă, celor din operativ (ofițeri și agenți) ni s-au părut cu mult sub ceea ce știu și fac cei din echipele operative din România. Un deținut român, condamnat pentru infracțiuni din sfera înșelăciunilor (cu o inteligență peste medie) ne spunea că de trei luni muncește 8 ore, la atelierul de tâmplărie (superutilat), la o machetă din niște stinghii a unei clădiri, de dimensiunea unui cuptor cu microunde (destul de simplă după părerea noastră), progresul fiindu-i evaluat periodic, prin măsurători cu aparate extrem de precise și în dese rânduri fiind obligat să refacă măsurătorile (îndelung și fără grabă) și dimensiunile unor componente prin șlefuiri sau ajustări meticuloase. De altfel șefa acelui atelier a fost în schimb de experiență la noi și în urma vizitării unui PL exterior, la o fabrică de mobilă, s-a întors în Norvegia extrem de impresionată, încercând să schimbe unele proceduri acolo, funcție de ceea ce a văzut în România (deținutul român ne-a întrebat ,,unde i-ați dus fraților și ce le-ați arătat de-au venit așa montați?” Un deținut polonez nu făcea nimic concret, se plimba de la un banc de lucru la altul, critica și făcea observații tuturor, dar era lăsat în pace pentru că așa au constatat ei că-și consumă energia și nimeni nu-și punea mintea cu el, scuzată-mi fie expresia. Am socializat cu un grup de colegi norvegieni, într-o locație superbă și ușor, ușor, după destinderea atmosferei am aflat și alte chestiuni, inclusiv părerea lor cu privire la acest experiment (așa era considerat la momentul vizitei noastre). În concluzie: americanii n-au înțeles sau n-au reușit să descifreze ceea ce se întâmplă acolo și ca urmare au considerat că nu pot face o recomandare de implementare a proiectului în America. În ultima zi, directorul penitenciarului a afirmat că, după părerea lui ,,ne-am cam bătut joc de bani”! Și pentru cei interesați, în Danemarca, la Horsens, există un penitenciar asemănător. Sper că nu am plictisit cu aceste obervații!

  5. As putea pune un pariu ca la ei nu s- ar depasi niciodata capacitatea de cazare, pe cand la noi… Ce sa mai spunem despre personal, care la noi este sub nivelul minim, de cele mai multe ori. Trebuie sa acoperim sarcinile a doi, trei poltisti de penitenciare. Cand vine onoratul control(” indrumare”) de la centru, ti- o trage de nu te vezi, asa, ca sa sti cine- i “bos- ul”.

  6. Cu toți cei 250 de milioane de dolari, mai există un subsol…. Prevăzut în proiect și care face diferența! Woooow!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *