Ilegala comisie de disciplină de la Penitenciarul Brăila! Președintele cercetat disciplinar. Urmează plângerea penală și acțiunea în instanță. Directorul general mușamalizează infractiunea membrilor comisiei.
FSANP, justitie, penitenciar, sindicat

Ilegala comisie de disciplină de la Penitenciarul Brăila! Președintele cercetat disciplinar. Urmează plângerea penală și acțiunea în instanță. Directorul general mușamalizează infractiunea membrilor comisiei.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a sesizat comisia de disciplină din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) împotriva doamnei comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU, director adjunct educație și asistență psiho-socială la Penitenciarul Brăila (împuternicit). Ilegalitatea comisă de președintele comisiei de disciplină a fost sesizată lui Dan HALCHIN, chiar în momentul comiterii faptei, însă directorul general, necunoscând legea, nu a știut cum să procedeze, afirmând incalificabil pentru funcția pe care o deține, că o asemenea problemă cu iz penal nu reprezintă ”o urgență”. Noi o vedem ca pe încă o mușamalizare inconștientă a neregulilor din penitenciare cu care s-a obișnuit Dan HALCHIN în ultima perioadă. Dacă Dan HALCHIN nu e capabil să rezolve problemele din sistemul penitenciar, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) se va ocupa personal de acestea. Poliția Penitenciară se îneacă zgomotos, chiar dacă conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) se vede, în oglindă, David POPOVICI. Avem comisii de disciplină, DNA, Parchet, Parlament, Guvern, Ministerul Justiției, ONG-uri, Televiziuni… Instituțiile acestea vor face treaba lui Dan HALCHIN, chiar daca acesta nu e în stare să o facă, fie din frustrare, fie din incompetență. 

Sezizarea comisiei de disciplină din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)… Va fi urmată de plângere penală și acțiune în instanță.

Nr. 05/05.01.2023
Exemplar unic

Domnului comisar șef de poliție penitenciară Claudiu ROMÂNU
Președinte
Comisia de disciplină pentru polițiștii de penitenciare
din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)

Stimate domnule președinte,

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), organizație sindicală reprezentativă la nivelul sistemului administrației penitenciare, cu sediul în Municipiul București, str. Maria Ghiculeasa nr. 47, et. 3, cam. 306, sector 2, având Cod de Identificare Fiscală 17257999, e-mail: fsanp@fsanp.ro, reprezentată legal de către domnul Cosmin – Marian DOROBANȚU, în calitate de persoană care se consideră vătămată prin fapta poliţistului de penitenciare – comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU,

În temeiul prevederilor art. 171 și 172 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, formulează prezenta

SESIZARE

În vederea cercetării faptelor care pot constitui abateri disciplinare potrivit art. 119, lit. ”a” și ”c” și art. 140, lit. ”b”, ”e”, ”l” , ”m” și ”p” din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, săvârşite de către doamna comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU – împuternicit director adjunct pentru educație și asistență socială la Penitenciarul Brăila, în calitate de președinte al comisiei de disciplină pentru polițiști de penitenciare din Penitenciarul Brăila.

În fapt, doamna comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU a manifestat neglijență și superficialitate în îndeplinirea dispozițiilor legale privind răspunderea disciplinară a polițiștilor de penitenciare, a manifestat un comportament necorespunzător față de doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. și reprezentantul sindical în cadrul ședinței comisiei de disciplină, nu a respectat obligațiile prevăzute de dispozițiile legale în sarcina sa ca membru al comisiei de disciplină, întrucât i-a interzis membrului nostru de sindicat dreptul de a fi asistat de un reprezentant al unei organizații sindicale în cadrul activității comisiei de disciplină și, totodată i-a interzis reprezentantului Sindicatului SFINX Brăila, organizație sindiclă afiliată Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) să desfășoare activități sindicale de reprezentare a intereselor membrilor de sindicat.

Astfel, în data de 24.10.2022 doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. a depus personal sesizarea nr. 44914 la Comisia de disciplină pentru polițiști de penitenciare, împotriva domnului agent șef principal de poliție penitenciară Adrian SÎRBU, care i-a adresat injurii și amenințări.

La data de 06.12.2022, membra noastră de sindicat a fost citată în fața comisiei de disciplină, alegând să fie asistată de către domnul agent șef principal Mihai GUDULEASA, președinte al Sindicatului SFINX afiliat FSANP. În jurul orelor 09:00 cei membra noastră de sindicat și președintele sindicatului au intrat în clubul mare al unității, unde se desfășura ședința comisiei de disciplină. Din comisie au făcut parte: doamna comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU (președinte), domnul comisar de poliție penitenciară Ciprian CHIOJDOIU (membru – desemnat de directorul unității), domnul subcomisar de poliție penitenciară Valeriu VOICULEȚ (membru – desemnat de directorul unității), precum și domnii agent șef principal Aurelian CAZAN și agent șef principal Vasile FRÎNCU (membri – desemnați de organizația sindicală reprezentativă), dar și doamna Aurora SAGHIN (secretar).

În cadrul ședinței, domnul comisar de poliție penitenciară Ciprian CHIOJDOIU a întrebat pe domnul Mihai GUDULEASA în ce calitate participă la ședință. Acesta a afirmat verbal că o reprezintă pe doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. în condițiile legii, în calitate de reprezentant sindical desemnat de aceasta, și a dorit să depună o împuternicire de reprezentare la dosarul cauzei. Domnul comisar de poliție penitenciară Ciprian CHIOJDOIU, după un schimb dur de cuvinte, a interzis ca doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. să fie asistată de reprezentantul sindical, solicitându-i domnului Mihai GUDULEASA să iasă imediat din sala de ședință. Aceeași atitudine ostilă a avut-o și domnul subcomisar de poliție penitenciară Valeriu VOICULEȚ, ambii amenințând că înregistrează video cu camera portabilă din dotare refuzul de a ieși din sală a domnului Mihai GUDULEASA, pe care îl considerau, se pare, vreun ”incident operațional”.

Deși atât doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T., cât și domnul Mihai GUDULEASA, le-au învederat membrilor comisiei de disciplină prevederile legale în vigoare, atât cele constituționale, cât și cele prevăzute de legislația incidentă, domnii comisar de poliție penitenciară Ciprian CHIOJDOIU și subcomisar de poliție penitenciară Valeriu VOICULEȚ au refuzat participarea la ședință a reprezentantului sindical, dându-l afară din sală. Aceeași atitudine sfidătoare a avut-o și doamna comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU, care, în calitate de președinte al comisiei de disciplină pentru polițiști de penitenciare, a dispus domnului Mihai GUDULEASA să părăsească imediat sala de ședință, întrucât nu are dreptul să asiste pe doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. în cadrul procedurii disciplinare.

Cu privire la probarea situației de fapt, doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. s-a adresat Comisiei de disciplină pentru polițiști de penitenciare, prin adresa nr. 252987/07.12.2022. Doamna comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU a comunicat în scris că nu îi pune la dispoziție decât propria declarație dată în cauză, și aceea consemnată lacunar (fără nicio mențiune privind refuzul comisiei de a fi asistată de reprezentantul sindical), nu și restul materialului întocmit de membrii comisiei de disciplină ori referatul final, fapt care o împiedică în exercitarea drepturilor și libertăților publice, unul dintre acestea fiind chiar sesizarea comisiei de disciplină. Răspunsul doamnei comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU este unul incomplet, statutul polițiștilor de penitenciare neprevăzând, într-adevăr în mod expres accesul la documentele comisiei de disciplină, dar neîngrădindu-l imperativ. Mail mult, art. 200 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, prevede că aceasta se completează cu prevederi din legislația muncii, iar Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), în art. 39, lit.c) enumeră ca drept al salariatului ”dreptul la informare și consultare”. Menționăm că aceeași comsiei de disciplină a pus la dispoziția părților care au făcut sesizarea și referatul final al comisiei, la solicitarea acestora ori din oficiu (cazul domnilor Laurențiu Daniel IACOB, Marius SLĂTINEANU, Bogdan BARBU, etc.). Ori prin aceasta se realizează și o discriminare a doamnei agent șef principal de poliție penitenciară Țîru Elena, acțiune prohibită de art. 119, lit.c) din legea nr. 195/2019.

Dreptul la apărare este un drept fundamental al omului și, datorită importanței sale considerabile, acest drept face obiectul unei protecții deosebit de puternice (art.6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, intrată în vigoare în data de 3 septembrie 1953, Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966 – cu referire la procesele penale îndeosebi).

Principiu cu valoare constituţională, dreptul la apărare este consacrat în art. 24 din legea fundamentală (Constituția României). Potrivit acestui articol „Dreptul la apărare este garantat”. „În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

Aliniatul nr. 1 al textului constituţional este reluat de art. 17 din Legea de organizare judiciară (nr.304/2022): ”Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.”

După cum se poate observa din dispoziţia citată, legea de organizare judiciară se referă atât la instituţia asistării, cât şi la cea a reprezentării părţilor. Principiul dreptului la apărare depăşeşte interesul părţilor, întrucât prin garantarea acestuia se urmăreşte şi faptul ca hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti (iar prin extrapolare, și de către comisiile de disciplină pentru polițiști de penitenciare) să exprime adevărul şi să fie conforme cu legea.

Reprezentarea în procesul civil contribuie la realizarea dreptului fundamental la apărare şi este acea situaţie în care o persoană, numită reprezentant, îndeplineşte acte de procedură în numele şi în interesul altei persoane, numită reprezentat, care este parte în procesul civil. În literatura juridică se face distincţia între reprezentarea legală sau necesară şi reprezentarea convenţională sau voluntară. Reprezentarea convenţională sau voluntară are la bază acordul de voinţă dintre parte şi reprezentant.

Art. 13 din Noul Cod de procedură civilă (legea nr.134/2010) consacră ”Dreptul la apărare”. Potrivit acestuia:

”(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Părțile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condițiile legii.

(3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(4) Instanța poate dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.”

Articolul nr. 37 din același act normativ statuează: ”Legitimarea procesuală a altor persoane”, după cum urmează: ”În cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin legese pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.”.

Articolul nr. 55 din N.C.Pr.Civ enumeră ”Părțile”: ”Sunt părți reclamantul și pârâtul, precum și, în condițiile legii, terțele persoane care intervin voluntar sau forțat în proces.”

Noul Cod de procedura penală (legea nr. 135/2010) prevede în articolul 10 ”Dreptul la apărare”, astfel:

”(1) Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înșiși sau de a fi asistați de avocat.

(2) Părțile, subiecții procesuali principali și avocatul au dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării.”.

Potrivit art. 32 din același act normativ, ”Părțile”:

”(1) Părțile sunt subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune judiciară.

(2) Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente.”

Codul administrativ (O.G. nr. 57 din 3 iulie 2019) prevede în Titlul II, ”Răspunderea administrativ-disciplinară”, articolul nr. 568:

”(1) Răspunderea administrativ-disciplinară reprezintă o formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârșirii unei abateri disciplinare, în sensul încălcării de către demnitari, funcționari publici și asimilații acestora a îndatoririlor de serviciu și a normelor de conduită obligatorie prevăzute de lege.

(2) Răspunderea administrativ-disciplinară se stabilește cu respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare și este supusă controlului instanțelor de contencios administrativ, în condițiile legii.”

Codul muncii (legea nr. 53/2003) prevede în art.7:

”Salariații și angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale.”

Conform art. 39 din Codul muncii: ”Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

  1. a)dreptul la salarizare pentru munca depusă;
  2. b)dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
  3. c)dreptul la concediu de odihnă anual;
  4. d)dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
  5. e)dreptul la demnitate în muncă;
  6. f)dreptul la securitate și sănătate în muncă;
  7. g)dreptul la acces la formarea profesională;
  8. h)dreptul la informare și consultare;
  9. i)dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
  10. j)dreptul la protecție în caz de concediere;
  11. k)dreptul la negociere colectivă și individuală;
  12. l)dreptul de a participa la acțiuni colective;
  13. m)dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;

m^1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile dacă și-a încheiat perioada de probă și are o vechime de cel puțin 6 luni la același angajator;

  1. n)alte drepturi prevăzute de legesau de contractele colective de muncă aplicabile.”

Art. 40, alin. 2, lit. c din același act normativ stipulează ca obligație a angajatorului: ”să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă”.

Art. 251, alin. 4 din Codul muncii statuează că: ”În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa și să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele și motivațiile pe care le consideră necesare, precum și dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.”

Articolul 219: ”La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceștia în cadrul conflictelor de muncă, în condițiile legii.”

Articolul 223 ”Reprezentanții salariaților au următoarele atribuții principale:

  1. a)să urmărească respectarea drepturilor salariaților, în conformitate cu legislația în vigoare, cu contractul colectiv de muncă aplicabil, cu contractele individuale de muncă și cu regulamentul intern;(…)”

În cursul cercetării disciplinare, membrii comisiei de disciplină pentru polițiști de penitenciare sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali, însă, în acelaşi timp, ei trebuie să respecte şi celelalte principii, care guvernează activitatea comisiei de disciplină: respectarea prezumției de nevinovăție, garantarea dreptului la apărare, celeritatea, contradictorialitatea, proporționalitatea între abaterea săvârșită și sancțiunea aplicată, legalitatea și unicitatea sancțiunii, obligativitatea opiniei.

Art. 166, alin. 2 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare proclamă fără echivoc printre principiile care stau la baza activității comisiei de disciplină: ”garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul polițistului de penitenciare de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa și de a fi asistat de către un avocat și/sau de un reprezentant al unei organizații sindicale; se consideră dovezi, în înțelesul prezentei dispoziții, înscrisurile și martorii”.

Articolul nr. 106 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare arată că: ”Pentru apărarea intereselor profesionale, economice, sociale și culturale, personalul din sistemul administrației penitenciare are dreptul la asociere sindicală sau în alte organizații profesionale, dreptul la grevă, precum și la libertatea întrunirilor, cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitate și a garantării drepturilor deținuților și a siguranței locurilor de detenție.”. În același timp, art.200 din legea nr. 145/2019 prevede: ”Dispozițiile prezentei legi se completează, după caz, cu prevederile cuprinse în legislația muncii.”

De asemenea, art. 5 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare reglementează principiile exercitării funcției publice în sistemul administrației penitenciare:

a) supunerea deplină față de lege;

  1. b)respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege;
  2. c)egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale;
  3. d)responsabilitate și imparțialitate;
  4. e)eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public;
  5. f)eficiență în utilizarea resurselor;
  6. g)ierarhia organizatorică și funcțională.”

Cu privire la atribuțiile specifice, articolul nr. 167 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare statuează:

”(1) În desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor, președintele și membrii comisiei de disciplină au următoarele obligații:

  1. a)să asigure prin activitatea desfășurată respectarea legislației în vigoare;
  2. b)să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare;
  3. c)să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii;
  4. d)să nu își exprime public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și secretarului comisiei de disciplină, în desfășurarea activității și îndeplinirea atribuțiilor.

(3) Comisia de disciplină are obligația de a primi, prin secretarul acesteia, orice document care îi este destinat. Acestea se înscriu în registrul de evidență al comisiei de disciplină.”

Articolul 169 definește atribuțiile principale ale președintelui comisiei de disciplină:

”a) stabilește locul, data și ora când au loc ședințele comisiei de disciplină;

  1. b)conduce ședințele comisiei de disciplină;
  2. c)coordonează activitatea comisiei de disciplină și a secretarului acesteia;
  3. d)reprezintă comisia de disciplină în fața conducătorului unității, a altor autorități sau instituții publice, Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și în fața oricărei alte persoane fizice sau juridice.”

Privind necesitatea respectării dreptului la apărare, menționăm din jurisprudența CEDO cauza Groza împotriva României (cererea nr.12889/19, hotărâre pronunțată la 21 decembrie 2021 la Strasbourg). În esență, Curtea a constatat mai multe încălcări ale drepturilor reclamantei Elena GROZA în acțiunea civilă introdusă de aceasta la instanțele naționale, printre care încălcarea dreptului la apărare, dreptului de a prezenta probe și dreptului de a prezenta argumente în susținerea cauzei sale. Potrivit reclamantei, instanțele naționale i-au respins cererea, solicitările de obținere de mijloace de probă și ca o dispoziție judecătorească să fie transmisă Facebook România și Facebook Irlanda, precum și cererea avocatului său și HOTĂRÂREA GROZA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI de suspendare a procedurii pentru ca acesta să poată participa la ultima audiere în cauză, întrucât nu a prezentat motive care să justifice suficient concluziile instanțelor cu privire la aceste aspect(pct.7). Capetele de cerere nu pot fi considerate vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție sau inadmisibile din niciun alt motiv. Prin urmare, trebuie să fie declarate admisibile (pct.8)… (pct.20). Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție.

În drept, faptele doamnei comisar șef de poliție penitenciară Simona Nastasia CALU, de a nu respecta prevederile legale privind dreptul la apărare, de a avea un comportament necorespunzător față de membra noastră de sindicat și față de reprezentantul sindical în cadrul ședinței comisiei de disciplină, de a nu respecta principiile desfășurării activității comisiei de disciplină, în calitate de membru al comisiei de disciplină pentru polițiști de penitenciare și de a o împiedica pe doamna agent șef principal de poliție penitenciară E.T. să își exercite dreptul la apărare, coroborate cu necunoașterea și nerespectarea principiilor generale prevăzute de Constituție și de celelalte legi și discriminarea acesteia în raport cu alte persoane care au primit referate ale comisiei de disciplină, în calitate de persoane care au efectuat sesizarea acesteia, reprezintă abateri disciplinare prevăzute de art. 140, lit.”b”, ”e”, ”l”, ”m” și ”p” din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, și anume:

– neglijență și superficialitate manifestate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a dispozițiilor legale sau a celor primite de la șefii ierarhici ori de la autoritățile anume abilitate de lege (art.140, lit.b din legea nr.145/2019)

– manifestarea unui comportament necorespunzător faţă de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau faţă de alte persoane cu care intră în contact în timpul serviciului (art.140, lit.e din legea nr.145/2019);

– nerespectarea obligaţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în sarcina acestora, inclusiv a celor cuprinse în Codul deontologic al poliţistului de penitenciare şi a prevederilor referitoare la incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii (art.140, lit. l din legea nr. 145/2019);

– interzicerea sau împiedicarea exercitării libertăţilor publice şi a drepturilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare (art. 140, lit. m din legea nr. 145/2019);

– nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 119, lit.”a” și ”c” (art.140, lit.p) din legea nr.145/2019, și anume:

să cunoască şi să respecte principiile generale prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi, precum şi să apere valorile democraţiei;”

să împiedice orice acţiune care presupune discriminare pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel”.

Dovezile pe care se sprijină prezenta sesizare sunt:

– copie a procesului – verbal de audiere a doamnei agent șef principal de poliție penitenciară E.T. din data de 06.12.2022;

– solicitarea nr. 252987/07.12.2022 adresată președintelui comisiei de disciplină;

– răspunsul nr. 1121/27.12.2022 al președintelui comisiei de disciplină;

– adresa domnului Mihai GUDULEASA către Federația Sindicatelor din Administrația Națională a penitenciarelor, din data de 06.12.2022;

– adeverință privind apartenența la Sindicatul Sfinx la data de 06.12.2022;

– împuternicire de reprezentare în fața comisiei de disciplină pentru domnul Guduleasa Mihai;

În condițiile art. 190 din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, solicităm președintelui Comisiei de disciplină să depună diligențele la biroul resurse umane pentru:

– depunerea în fotocopie la prezenta a documentelor din sesizarea disciplinară nr 44914/24.10.2022, îndeosebi a referatului disciplinar, sesizare întocmită împotriva domnului agent șef principal de poliție penitenciară Adrian SÎRBU, și care stă la baza prezentei acțiuni;

– depunerea în fotocopii a dovezilor de înmânare a referatelor comisiei de disciplină altor persoane care au efectuat sesizări ale acesteia (Laurențiu Daniel IACOB, Marius SLĂTINEANU, Bogdan BARBU etc.), eventual fotocopii ale acestora din care rezultă că s-au întocmit în 2 exemplare, din care unul a fost remis acestora ori procese-verbale de ședință în care s-au acceptat asemenea solicitări ale acestora.

De asemenea, solicităm:

– audierea membrilor comisiei de disciplină enumerați anterior, pentru dovedirea stării de fapt;

– atașarea la prezenta a unei fotocopii din evidențele unității/dispeceratului, privind dotarea domnului subcomisar de poliție penitenciară Valeriu VOICULEȚ cu cameră video portabilă în data de 06.12.2022.

Cu deosebita considerație,

Cosmin DOROBANȚU
Președinte
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor

41 thoughts on “Ilegala comisie de disciplină de la Penitenciarul Brăila! Președintele cercetat disciplinar. Urmează plângerea penală și acțiunea în instanță. Directorul general mușamalizează infractiunea membrilor comisiei.

  1. Se pare ca Ministrul Justitiei va mai demite cativa directori de penitenciare imputerniciti. Succes cu actiunile impotriva abuzatorilor.

  2. …Si???….50% pt lucrari de exceptie pt toata comisia…pai, nu merita?….ca doar si agentii au acuma cate 2 pulane, cate unul pt fiecare membru….superior..asta pt a crea efectul de morisca cand sunt manuite simultan…pe vremuri, nu aveai nevoie de baston sa te impui…hotul te stia de jupan, dar si sefii te sustineau…..zgalt, zgalt…se aude trosnetul jiltului de padisah…s-a dat numai la nepoti ore in plata pt pensionare….cum nu vii tu, Tepes….ba sa fugi cat te tin picioarele, ca daca pun aia de la Braila mana pe tine…..e risc de nepoteala….

  3. Asta i parfum…in urma controlului DIP la PSIL, nu prea au mai rămas hotărâri ale comisiei de disciplina în picioare.De retinut ca pentru aceste comisii s au platit aprox 15000 ron.

  4. Felicitări d-le Dorobanțu pentru adevăratul eroism în lupta cu balaurii sistemului. Simona Calu a fost mereu favorizată. La concursul din 2018 pentru dir.adj.SRS Brăila s-au înscris 4 ofițeri (inclusiv 2 ofițeri cu funcție de conducere din SRS), dar Simona Calu a rămas singura în cursă și a picat la proba de calculator. Postul a rămas vacant fiind ocupat de veșnica împuternicită Simona Calu. La următorul examen din 2021 s-au înscris 3 ofițeri (2 ofițeri cu vechime de peste 7 ani în funcții de conducere SRS și Calu Simona – dosar respins fiindcă nu avea 3 ani de vechime pe o funcție de conducere). Având în vedere că Simona Calu nu a trecut de analiza dosarului, logic nici cei candidați nu au ajuns la proba interviu. Postul a rămas vacant fiind ocupat de veșnica împuternicită Simona Calu. În decembrie 2022 s-a început o simulare de înscriere (printr-o adresa ANP trimisă în unități) pentru detașare/împuternicire pe funcția dir.adj.SRS Brăila, dar deși sunt mai multe înscrieri (cu vechime pe funcții de conducere în SRS) se preconizează că tot Simona Calu va fi aleasă pentru împuternicire. Sperăm ca articolul dv. să conducă A.N.P.-ul la o alegere obiectivă a persoanei care va fi împuternicită și să eliminăm principiul nepotismului care guvernează cutumiar A.N.P.

    1. Cu greu acest articol o sa facă lumina. Trebuie perseverenta, întrucât berbecismele s-au instalat comod in capul factorilor de conducere din ANP. Nimeni nu gândește la progresul poliției penitenciare, desi, pe la ședințe se bat cu pumnul in piept ca vor s-aducă sistemului penitenciar plus valoare. In realitate sunt niște găști ponosite si urat mirositoare a slugărnicie pur-sânge care nu respecta legea, ci deciziile unui director general care nu cunoaște niciun act normativ. Sunt curios, unde se va discuta numirea acestui specimen de ofiter care nu a fost in stare sa ia un concurs, fiind singura pe loc.

      Directorul general Dan HALCHIN evita consiliile de conducere pentru ca nu are forta de a face fata criticilor sindicatelor. Si alege sa fuga de combat in ședințele consiliilor de conducere, de frica. Dar daca o vor numi pe Simona CALU director adjunct fara sa fie discutata împuternicirea in consiliul de conducere de la ANP, voi sesiza DNA si MJ si tot ce se poate sesiza. MAFIA trebuie sa dispară din ANP si unitățile subordonate.

      1. https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/director-adjunct-reintegrare-social%C4%83-4.pdf
        https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/P.-Braila-tabel-nominal-verificare-dosare-dir-adj-RS.pdf
        https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/03/Centrul-de-concurs-CD-Craiova-2-1.pdf. CALU NASTASIA SIMONA din 2018 este imputernicita pe functia de director adjunct reintegrare sociala la penitenciarul BRAILA, desi a picat toate cele 3 concursuri, doua la BRAILA si unul la CRAIOVA pentru functia de sef serviciu reintegrare socuiala la C.D. TICHILESTI. Pai mai oameni buni daca tu , ofiter de executie in statul penit. BRAILA esti o incapabila cum se face ca te place ANP de 5 ani de zile imputernicita? oare pentru ca sotul este preot si a pus o vorBa CASIAN?

    2. Dl H are o slăbiciune pt domnițele de la țară,… ele sunt umile, execută și semnează tot fără să pună prea multe întrebări și pot fi foarte utile în situații delicate când dl director fuge de răspundere, și le pune să semneze niscaiva documente la limita legii…dacă nu și în afara ei!

  5. Aceasta este comisia de disciplina a zeilor de la Penitenciarul Braila. Unde directorul unitatii, de-a pururi imputernicitul Huluba, si camarila regala: Chiojdoiu (finu, care a fost gonit de detinuti de pe sectii), Zainea (nasu, care nu a vazut hoti decat in poze), Voiculet (tovarasu de Academie de puscarie, imputernicit), Popoaca (alt tovaras de Academie de puscarie – imputernicit), Dumitru (batausu clasei, zis ”cocosel”), Custura (zis Petronel, ministrul justitiei), sub privirea blanda, umeda si necuvantatoare a directorilor adjuncti Madaras si Calu, fac si dreg totul pe pamant. Nu va suparati pe ei, chiar daca citesc un text, nu au si capacitatea de a-l intelege. Acolo e Penitenciarul Braila, unde Constitutia si legile tarii nu au aplicare – daca nu faci parte din clan. Doar la Braila RSLD si alte dispozitii legale sunt rastalmacite de catre Huluba si Madaras, care emit astfel noi norme cu responsabilitati doar in sarcina celorlalti. Si unde cel de la prevenirea criminalitatii, care ar fi trebuit sa vegheze ca asemenea abuzuri sa nu aiba loc, este chiar finu directorului. Iar daca faci vreo solicitare care ii deranjeaza, primesti o flegma in ochi si un mars la comisia de disciplina ori la parchet. Ce sa zici, din camarila fac parte doar baieti … ”fini”. Si unde mai pui ca toti sunt ”exceptionali” si avansati ”inainte de termen”. Chiojdoiu a fost avansat in cativa ani de 4 ori, remarcandu-se din biroul caldut, cu mobilier nou facut la comanda, probabil pe fronturi imaginare de lupta din Irak, Afganistan si mai nou, din Ucraina. Nu cred ca luptatori adevarati ai armatei romane au ajuns colonei la 33 de ani. Si nu uitati, ca acestia se si vad stapanii de azi si de maine ai sistemului penitenciar. Chiar daca nu intra pe sectii decat de nevoie, solicitand forte suplimentare doar ca sa ii asiste la vreo comisie. La mai mare! Oricum se lauda ca nu are cine ce sa le faca ceva, ca au mari proptele la Bucuresti. Asa o fi, ca orice prostii fac, tot in picioare pica. Nu pot decat sa va incurajez sa scrieti aici, ca nimeni nu se deranjeaza sa ii controleze pe bune, altfel aceste personaje si-ar fi cautat ori si-ar fi vazut de treaba, nemaistropind imprejur cu aroganta lor suprema in toti colegii de serviciu.

  6. Un sfat pentru uzatul nea Cosmin !
    Instituțiile din România sunt căpușate de excroci (securiști), concret nu ai nicio șansă să câștigi cu așa zișii “băieții deștepți” adică cu excrocii, caracatița i prea puternică … Comisia de disciplină = baloane de săpun, vă rog să publicați soluțiile/constatările autorităților.

    1. Încercam si cu instituțiile astea căpușate. Nu or fi pline toate de mediocri! Ne ținem de treaba. Daca nu faci nimic, nu ai nicio șansa. Daca faci ceva, oricât de mic, șansele cresc.

      1. Incearca, incearca.. dar am auzit ca finalul tau in sistem e aproape, umbla o vorba ca te ajung pacatele din urma. Este o zicala foarte interesanta ,,gura bate curul” , pacat nu ai inteles nimic…

  7. Bre nea Dorobantu, de ce nu dai accept la toate comentariile? Parca erai transparent matale, vad ca accepti doar cele ce sustin ideile nebunului de constantin vasilache

  8. La Baia Mare iar s-a promis cuiva al doilea trimestru consecutiv de 50%, în vederea pensionarii… Și tu Brutus? Chiar nu știi ca toată lumea e cu ochii pe toate schimbările făcute, după ce a plecat Guru? Ca nu o sa se bage nimeni pentru tine de la vârful DNA dacă ramai în offside, asta e sigur …

  9. Iar cele 2 prințese adjuncte, dacă nu le ai cunoscut bine din trecut, între 2 glumite ar face probabil multe propuneri de 50% indecente, numa sa revină la puterea pe care au avut-o în timpul lui Guru…

  10. Astazi, mari discutii in curtea penitenciarului Braila. Pe de o parte, doamna Simona Calu, presedinta comisiei de disciplina. Aceasta adevarata Nutzi, spaima Constitutii, dupa cum a si dovedit, se plangea colegilor si cui dorea sa o asculte cat de rai sunt cei de la sindicat, care au indraznit sa sesizeze impotriva ei comisia de disciplina, fara ca macar a-i spune acest lucru, in prealabil. Pe de alta parte, ceilalti corifei din comisia de disciplina, apostolii drepturilor omului citite la radio Erevan. Ambele parti, in fata cafelelor aburinde, nu puteau intelege in ruptul capului cum de se poate spune ca au comis vreo greseala, cand scrie negru pe alb in lege ca dreptul la aparare/reprezentare e doar pentru cei acuzati, posibil si pentru negri, pitici si motoare diesel. Au fost deranjati doar de directorul unitatii, care, probabil sesizat de comisia de disciplina de la ANP pentru a-i pune la dispozitie documente, a constatat ca onorabila comisie nu intocmise procese-verbale ca lumea. Motiv pentru care au fost refacute azi, cu data ailalta, ca nu doar la Ploiesti o intorci cum doresti, ci si la Braila, unde a nimerit orbu prostia. Aia fudula, cu staif, si praf de stele pe umeri. Ori cu stele facute praf.

  11. Felicitări Dlui Cosmin Dorobanțu! Aș vrea sa se facă o analiză serioasă a managementului dlui director! Acest manager a reușit ,,performanța’’ să aducă în consiliu de conducere în calitate de membrii 3 țărani , pardon agenți cu gradul fix de agenți,(vă dați seama experiență profesională ce au) care să își dea cu părerea despre cum se conduce un penitenciar , șefa secretariat madam Ionescu venită dintr-un sătuc din Galați, împuternicită ofițer secretariat!😂, dl Ag iIT-Șt Custurică mare șef IT peste noapte ( fără nici o calificare! ) și dl Dana , Finuțul managerului împuternicit mare șef la compartimentul BPCM!😄(e ca și cum ai pune paznic Lupul la oi!!)… vă dați seama ce oameni competenți conduc acest penitenciar!! Să ne ajute Dzeu și să scăpăm de ei că este ceva …de noaptea minții!!!

  12. In comisia de disciplina unii membrii gen dl Valeriu Voiculeț , nu înțeleg nici rostul nici înțelesul legii, iar înțepatul de Chiojdoiu țipă la colegi ca și la deținuți și dă verdicte după bunul plac , ce să mai zicem de copii de pe referate sau rezoluții date , astea sunt numai pentru comisie, … este secret în rest..nici măcar sesizatorul nu știe cum s-a rezoluționat!!😆

  13. Este sau nu este un conflict de interese ca subalternii pe care îi propui pentru diverse majorări salariale și/sau îi propui pentru diverse avansări,iar ei primesc ca urmare a acestora, avantaje patrimoniale, în mod direct, să, analizeze,,sesizările pe care tu le faci către comisia de disciplina???
    Avem sau nu o problemă cu legea 145/2019 din acest punct de vedere??? Este aceasta o lacună a acestei legi, sau lucrurile acestea nu vrea sa le vadă nimeni??? Din curiozitate, de cate ori a formulat directorul adjunct în calitate de șef direct propuneri care care ulterior au fost aprobate efectiv și s-au transpus în împuterniciri, majorări de 50 la sută ori avansări la excepțional , pentru fiecare dintre acești doi ofițeri ??? Câte astfel de propuneri au avut efectiv impact direct asupra veniturilor fiecăruia dintre cei doi ofițeri??? Câte astfel de situații sunt la nivelul întregului sistem penitenciar???

    1. Da, f buna observația, deci dl DASDRP Madaraș îi unge cu avansări la excepțional și cu salarii de merite și împuternici pe funcție pe membrii comisiei care tot ei judecă sesizările aceluiași domn Madaraș, șeful lor direct și nemijlocit! Vă dați seama cât de imparțialitate pot fi acești membrii, unde mai pui că atunci când pleacă dl Madaraș îi ține locul Chiojdoiu! Ar trebui verificat dacă era și membru comisiei de disciplină și sesizator în această situație!

  14. De unde m.m.l. au bani să plătească procesele pierdute în instanțe și la poarta albă e identic și la fel?

  15. Se pare ca oamenii încep sa prindă curaj la Baia Mare și sa vorbească. Adevărul și dreptatea încă nu au învins.

  16. Salutare! Si azi, pe langa norii care cerneau ploaie, alti nori, mult mai apasatori, innegreau inimile unora dintre cei mai sus pomeniti…fara foc, nu iese fum, iar mare parte din cele rasuflate sunt exact asa cum au fost prezentate de antevorbitori…astept cu nerabdare redenumirea clubului ppl, ca “Sala pasilor pierduti”….pacat ca la fatarnicie, linguseala, nepotism, invidie, oportunism si traseism functional, nu ne batem cu nimeni, avem intregul podium rezervat…au disparut gastile de hoti, dar s-au format altele, dincoace de gardul cu sarma ghimpata, mai ceva…cum poti avea tupeul sa ceri profesionalism si responsabilitate, cand emani doar slugarnicie si obedienta???!!!!!

  17. Acu ceva ani in urma doamna in cauză era o doamna care oferea respect,vorbea frumos,dl Madaras la fel,am lucrat pe secție cu el.Acum când citesc cele scrise mă crucesc,unde e onoarea,respectul față de colegi?Acest Voiculet când a venit nici nu știa cum se tine o catusa in mana,acum taie și spânzură,cum se schimba pt o funcție efemeră.

  18. Cred ca este cel mai in neregula sa nu spun “ co _ _ _ t “penitenciar din tara unde toti se invart intr-un cerc vicios , unde s-au “infiintat” posturi peste noapte de care nu era nevoie ,unde nu exista respect , unde este un director imputernicit care evita sa rezolve problemele unitatii si care “loveste” imediat cand apare o greseala dar problemele reale existente in acest penitenciar se face ca nu le vede. Satu fara caini unde sunt nereguli peste tot si cu toate ca au mai venit controale de la ANP , ei considera ca prin magie ca totul se desfasoara conform legii . Cand vine controlul in unitate , prin curte nici aerul nu mai circula dar in lipsa lor,de dimineata pana la ora plecarii puteti observa fara telescop, cu ochiul liber , curtea plina de stelute , care poate forma cu lejeritate CARUL MARE , bând cafele non stop .
    Aici putem gasi ofiteri care țin functii cheie de conducere ,cu examenele psihologice picate , care dupa frumoasa lege care a devenit “facultativa” si se aplica doar la anumite persoane , ei nu ar trebui sa-si mai desfasoare activitatea pe acel post.
    Sunt multe de spus dar nu sunt pontat sa-mi pierd timpul scriind aici .

  19. Din cate se vede, acel domn pe care il jigniti in fel si chip nu a iesit in spatiul public sa jigneasca pe nimeni. Ce legatura au toate porcariile scrise aici cu starea de fapt a postarii? Dar cand adusese puscaria pe drumul bun era bine? Cine tremura de frica lui? Puturosii care au fentat munca toata cariera. Cand ajuta pe toata lumea si facea 7 functii intr-o zi de ce nu spune nimeni? Cand parasea unitatea la ora 23 luni de zile la rand nepontat, de ce nu zice nimeni!? Aa, pe atunci ceilalti nu aveau de munca pentru ca muncea domnul Vasilache. Frumoase aprecieri, frumoase vorbe din partea multora pe care i-a sustinut si i-a invatat meserie! O vorba veche suna cam asa “daca nu ai un batran, sa iti cumperi”, noi la Braila ii dam un sut in fund pentru ca a fost singurul care a stiut sa puna putorile la treaba si a indraznit sa spuna ca sunt multi supraapreciati si nu ar merita exceptionale din 2 in 2 ani nefacanduse remarcati cu nimic. Asta este pnt braila, o gloata de gloabe, lasi si manupulati. Mi-a spus cineva inteligent candva…”Din păcate, doar dacă ii înjuri ca un birjar ori ii iei în p**a reușești sa ii pui pe goana sau sa schimbi ceva. Dacă încerci sa le demonstrezi ca e ziua, închid becu și spun ca e noapte.” Cam atat am avut de spus.

  20. Mulți au impresia ca sunt pe plantație iar negrii trebuie sa se supună. Respect pentru cei care înțeleg ca legea și în primul rand dreptul la apărare trebuie sa primeze în orice tip de acuzare. Cred ca Simona s-a aventurat într-o zona în care hienele vor sa plătească polițe sau vor sa își arate mușchii umflați cu steroizi. Am lucrat cu ea și este un om deosebit. Nu cred ca merita atâta denigrare. Fiecare ar trebui sa înțeleagă rolul pe care îl au și sa cunoască bine atribuțiile care le revin din orice poziție pe care o ocupa. Respect sindicatelor pentru atitudine! Astfel de practici ar trebuii sa înceteze iar cei care sl le practica sa fie trași la răspundere.

  21. Cum e posibil, TU director de penitenciar, să-ți pui finul proaspăt angajat din sursă externă, fără experiență în sistem de măcar 5 ani, la BPC??? Ce interese ascunse are tov. director în schema asta? Caută cumva mai multe informații personale despre colegi? Vrea să controleze din umbră, “mai bine”, oamenii din subordine? Se poate încadra la conflict de interese mutarea respectivă?

Comments are closed.