Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) ne servește din nou o capodoperă de “reformă pe hârtie” – un Regulament de organizare și funcționare (ROF) care ar trebui să modernizeze instituția penitenciară, dar reușește doar să ne obosească ochii, să ne toace nervii și să ne piardă timpul. Nu știu dacă a fost scris de vreo echipă de specialiști “mutați în interes de serviciu”, plictisiți și captivi într-o buclă temporală din 2004, dar știu sigur un lucru: e mai mult formă decât fond, și mai mult copy-paste decât gândire logică, coerentă de “specialist ANP”. Specialist ANP… Posibil să mai avem. Ascunși bine.
“Coordonează, îndrumă, controlează…” – și după aia ce?
Dacă ai primi un leu pentru fiecare dată când vezi aceste verbe în ROF, îți plătești vacanța în Mamaia (zona de Nord), fără avans. Atât de bogat ai deveni datorită incompetenței colegilor mei din Aparatul Central, încât ți-ai permite concedii de lux în Mamaia Nord, cazare cu piscină, nu ca săracii “pă Grecia” la “ol inclusiv”. Fiecare direcție, serviciu, compartiment, cameră din ANP îndrumă, coordonează și controlează. Dacă îi mai las două săptămâni, fără să le fac sesizare la Ministerul Justiției (MJ), sertarele, clanțele, treptele scărilor și butoanele liftului din ANP vor avea și ele atribuții de control în pușcării. Atât de mult control, încât nu îmi dau seama cine mai muncește, cine mai răspunde și cine mai știe ce face prin ANP-ul ăsta debusolat.
La un moment dat, m-am întrebat sincer dacă ROF-ul ANP e document sau labirint, în care au fost pierduți sau uitați intenționat ultimii patru ani de reforme eșuate și decizii abuzive din poliția penitenciară. ROF-ul ANP stă mărturie la concluzia mea că ANP-ul este un mamut birocratic care mimează reforma și sufocă sistemul penitenciar cu propriile-i aberații. AJUNGE!
Viziune? Plan? Nu, doar fraze kilometrice și jargon rece
În loc să vină cu idei clare, măsuri aplicabile sau măcar o organigramă cu direcții și structuri care au rost, documentul “în cauză” (cum se exprimă anepiștii) servește lumii penitenciare doar paragrafe lungi cât o zi de muncă pe o secție de deținere cu 250 de deținuți supravegheați de un singur polițist de penitenciare. Stilul? Amestec de limba de lemn și șabloane copiate din fițuicile studentului repetent la materia leadership și management. ROF-ul ANP este o “optimizare” din taste, o bătaie de joc la adresa progresului și viziunii unei instituții centrale, de rangul ANP-ului.
Termeni care trădează o obsesie pentru formalism și impersonalizare: „formulează”, “după caz”, propuneri”, “eficientizare”, “implementare”, “măsuri”, “conform prevederilor în vigoare, „specific”, „privind”, „în vederea”.
– Pe bune?!
– Cine-a scris excesiv cuvintele acestea a fost viu?
FSANP zice STOP hârtiei care mimează reforma
FSANP solicită ca acest ROF să fie refăcut din temelii, de oameni care cunosc sistemul penitenciar pe bune, nu de teoreticieni rupți de realitate, specialiști în fraze goale și inutile. E inadmisibil ca atribuțiile să fie un talmeș-balmeș de formulări copiate, fără cap și fără noimă. Vrem un document clar, scurt și aplicabil – nu un roman neclar, care îngroapă munca în hârtii. Și, mai ales, vrem respect pentru oamenii din penitenciare, nu ordine scrise de dragul aparenței, care insultă inteligența celor care chiar țin sistemul în picioare.
Dacă ăsta e viitorul ANP, atunci suntem pe drumul cel bun… către trecut.
Reforma nu înseamnă să redenumești direcții și să adaugi verbe la întâmplare, reforma se face cu cap, cu dialog și cu responsabilitate. Până atunci, FSANP rămâne aici: să traducă documentele în limba realității și să apere polițiștii de penitenciare din unitățile penitenciare de inteligența “mutaților în interes de serviciu” din structurile ANP-ului, care nu au o ață în buzunar să lege două cuvinte. Mă aștept să văd în ROF-ul ANP și „Compartimentul Clanțe și Sertare Operaționale”, „Direcția de Monitorizare a Luminilor de Veghe”, „Serviciul pentru Întârzierea Deciziilor” și “Biroul Siguranța Treptelor și Regimul Liftului”.
În DSDRP apare un nou birou (BSTRL)
În marea epopee a ANP-ului, ar trebui să apară și gloriosul Birou Siguranța Treptelor și Regimul Liftului (BSTRL), veghetorul pașilor pe scări și păzitorul maximului de persoane pe metru pătrat în lift. Printre atribuțiile sale esențiale: să vegheze ca nimeni să nu urce două trepte dintr-o dată fără aviz și să monitorizeze cu strictețe ca liftul să nu simtă vreo anxietate de supraaglomerare. Nu e glumă – acest bastion al siguranței verticale ne protejează zilnic de riscul mortal al unei alunecări pe scări sau al unui “șapte persoane în loc de șase” în cabina liftului.
După ultimele „optimizări” marca ANP, se preconizează că BSTRL va fi integrat strategic în DSDRP, devenind, evident, cea mai eficientă structură din toată instituția. Cu un ochi pe trepte și altul pe cabina liftului, BSTRL va revoluționa conceptul de siguranță penitenciară: nicio alunecare pe scări fără raport de incident, nicio ușă de lift închisă prea devreme fără dosar de incident. Se zvonește că directorul DSDRP, la propunerea șefului BSTRL, va elabora o procedură operațională privind utilizarea balustradelor. În ritmul ăsta, e doar o chestiune de timp până când acest BSTRL va coordona, îndruma și controla intensitatea luminilor pe holurile ANP-ului. Așa da, reformă! Oricum, BSTRL va fi mai eficient decât Camera Operațională a lui Marinică.