ANP ne transmite minuta grupului de lucru din 24.08.2020 pentru aplicarea deciziei 51/2019. Mai jos, pentru cei interesati, detalii referitoare la discutiile intre sindicate si angajator.

Ședința grupului de lucru pentru stabilirea modului de aplicare a Deciziei nr. 51/2019 privind dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la termenul de “salariu de baza” la nivelul sistemului administrației penitenciare din data de 24.08.2020, ora 15.30

În data de 24.08.2020, ora 15.30, a avut loc, prin videoconferintă, şedinţa grupului de lucru pentru stabilirea modului de aplicare, la nivelul sistemului administrației penitenciare, a Deciziei nr. 51/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la termenul de ”salariu de bază”.

Conform celor stabilite în cadrul ședinței anterioare, din data de 18.08.2020, reprezentantul DEA a prezentat o scurtă evoluție a salariului funcției de bază, precum și elementele componente ale acestuia:

• Salariul de funcție la 2009 (coeficient*VRS);
• Sporul de de misiune permanentă;
• Sporul de fidelitate și confidențialite (intră în suma compensatorie);
• Suma compensatorie (celelalte sporuri).

Nu au fost observații pe marginea acestor aspecte.

Următorul punct adus în discuție este reprezentat de nivelul pentru care se ia în discuție raportarea funcției similare, din perspectiva unităților subordonate ca ordonatori terțiari sau aparat central, ca ordonator secundar.

Au fost prezentate mai multe abordări, însă reprezentantul DJ a făcut următoarele precizări:

Din practica ICCJ în această materie am costatat că există Decizia ICCJ nr. 49/2018, pentru “interpretarea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, respectiv interpretarea noţiunii de «instituţie sau autoritate publică», în situaţia salarizării personalului din cadrul instituţiilor publice deconcentrate, de acelaşi tip, subordonate consiliilor judeţene, în raport de interpretarea noţiunii de «acelaşi ordonator de credite»”.

Iată câteva din considerentele instanței supreme:

121. Raportând conţinutul art. 3^1 alin. (1^3) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 la normele legale ce reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, se constată că aceste entităţi sunt instituţii publice cu personalitate juridică, înfiinţate în subordinea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti [art. 116 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]. Reţine, de asemenea, că aceste instituţii publice au patrimoniu propriu, conform art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au buget propriu de venituri şi cheltuieli şi conduc contabilitate proprie. Directorul executiv al Direcţiei generale exercită funcţia de ordonator secundar de credite, aşa cum rezultă în mod explicit din prevederile art. 8 alin. (3) lit. b) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar, sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru ca nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, nivel la care să fie salarizat şi personalul care ocupă aceeaşi funcţie, în aceleaşi condiţii de studii şi vechime, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, să fie stabilit în cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului cu care personalul plătit din fonduri publice are raporturi de serviciu sau, după caz, de muncă.
122. Opinia potrivit căreia un atare nivel maxim ar trebui stabilit în cadrul tuturor direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din ţară (altfel spus, un element de comparaţie a salarizării la nivel naţional) se bazează pe o greşită interpretare şi aplicare a prevederilor art. 3^1 alin. (1^3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
123. Fără a relua consideraţiile teoretice şi precizările terminologice anterioare, se constată că textul de lege suscitat impune, în ce priveşte stabilirea unui nivel maxim de salarizare la nivelul mai multor instituţii sau autorităţi publice, ca acele entităţi să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun, să aibă acelaşi scop, să îndeplinească aceleaşi funcţii şi atribuţii, să se situeze la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar. Toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, aşa cum rezultă în mod explicit din articolul precitat.
124. În principiu, se poate considera că instituţiile publice în discuţie au acelaşi scop şi îndeplinesc aceleaşi funcţii şi atribuţii, aspecte reglementate prin dispoziţiile art. 117 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ce enumeră “atribuţiile principale”, precum şi descrise în detaliu de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
125. Trebuie precizat însă că, dat fiind modul de aprobare a regulamentului propriu al fiecărei instituţii în parte, prin hotărâre a consiliului judeţean sau prin hotărâre a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, legiuitorul a permis ca atribuţiile prevăzute de regulamentul-cadru să fie completate şi cu alte atribuţii, în funcţie de caracteristicile sociale ale unităţilor administrativ-teritoriale [art. 4 alin. (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare].
126. Ceea ce este important de reţinut este însă faptul că, în cazul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, nu este întrunită una dintre condiţiile esenţiale prevăzute de textul de lege incident, anume ca instituţiile publice să fie subordonate unui ordonator de credite comun. Astfel, contrar opiniilor minoritare exprimate în jurisprudenţa transmisă de unele curţi de apel, nu este suficient a se constata că directorul executiv al direcţiei exercită atribuţii de ordonator secundar de credite şi se află în subordinea preşedintelui consiliului judeţului şi că, prin urmare, s-ar afla la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar. Norma incidentă stipulează, fără echivoc, că instituţiile publice trebuie să se subordoneze unui ordonator comun, aspect ce rezultă din sintagma “aceluiaşi ordonator de credite”.
127. Or, fiecare instituţie în parte este subordonată unui ordonator de credite principal diferit, preşedinte de consiliu judeţean sau primar al unui sector al municipiului Bucureşti [art. 21 alin. (2) din Legea 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare]. Mai mult, trebuie reţinut că, în reglementarea art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile funcţionarilor publici din serviciile de interes local şi judeţean se stabilesc prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dându-se un efect firesc autonomiei financiare, reglementată de art. 3 şi 4 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
128. În acest context este corectă opinia acelor instanţe care au apreciat că noţiunea de instituţie sau autoritate publică, aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, se referă la subordonarea administrativă şi financiară, neavând relevanţă, faţă de domeniul de reglementare ce constituie obiect al interpretării unitare în prezenta cauză, subordonarea funcţională faţă de autoritatea centrală. De altfel, în textul supus interpretării, art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se face menţiune explicită că este vorba de instituţii aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Prin urmare, nivelul maxim în plată pentru aceeaşi funcţie se stabileşte prin evaluarea instituţiilor şi autorităţilor aflate la acelaşi nivel de subordonare financiară, neexistând vreo normă de trimitere la autoritatea centrală care asigură doar o subordonare funcţională şi metodologică a activităţii specifice.

Din argumentele enumerate mai sus, concluzia care rezultă este aceea că raportarea similarității funcției se face la nivel de unitate subordonata, între unități de același nivel și nu prin raportare la nivel de aparat central.

Se întreabă, dacă pornind de la elemente similare, salariul funcției de bază, este același în toate unitățile subordonate.

Reprezentantul DEA comunică faptul că, pentru condiții de muncă similare, salariul funcției de bază este același, fără a exista diferențe între unitățile subordonate.

Diferențele pot rezulta din alte situații, cum ar fi aplicarea hotărârilor judecătorești definitive.

Întrebarea, în concret, pe care o pun reprezentanții organizațiilor sindicale, cu titlul de exemplu, este dacă un supraveghetor pe o secție de deținere la Penitenciarul Spital București Rahova, Penitenciarul Spital București Jilava sau Penitenciarul Spital Constanța Poarta Albă, care își desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă are același salariu al funcției de bază.

În contextul acestui exemplu se solicită, ca în situația în care sunt diferențe, ale sumei compensatorii, polițiștii de penitenciare aflați în această situație ar trebui să primească aceeași sumă compensatorie, respectiv nivelul maxim care rezultă din comparație.

Pentru edificare și obținerea unei imagini de ansamblu, va fi transmisă o situație, în unitățile subordonate, astfel încât să fie comparate anumite funcții, pe aceleași condiții de muncă și elemente de identificare, respectiv:

• agent operativ principal I (operativ-supraveghere);
• agent operativ principal II (operativ-supraveghere);
• agent tehnic principal I (tehnologia informației și comunicații);
• agent tehnic principal II (tehnologia informației și comunicații);

Termenul de transmitere a informațiilor solicitate din unitățile subordonate va fi 14.09.2020

Următoarea ședință va avea loc, după centralizarea datelor, în data de 15.09.2020.

Suplimentar, se solicită intensificarea demersurilor către Ministerul Justiției privind transmiterea unui punct de vedere referitor la plata sporurilor pe perioada concediilor de odihnă pentru polițiștii de penitenciare, având în vedere că sunt deja mai multe acțiuni în instanță care au acordat deja, acest drept petenților, prin hotărâri definitive și irevocabile.

Reprezentantul DJ afirmă că au fost făcute demersuri pentru identificarea responsabilului de lucrae din MJ, urmând ca, într-o perioadă rezonabilă să primim un răspuns referitor la aspectele supuse atenției. (Sursa: ANP)

În context

https://www.fsanp.com//2020/08/26/informare-grup-de-lucru-pentru-implementarea-deciziei-51-2019/

https://www.fsanp.com//2020/08/22/discutii-anp-sindicate-pe-tema-aplicarii-deciziei-51-2019-si-a-omj-privind-decontarea-ratelor-la-creditele-pentru-locuinte/

https://www.fsanp.com//2020/06/28/anp-grup-de-lucru-privind-aplicarea-deciziei-51-2019/