Nu va pot linisti pentru ca oricand va aparea un alt mesaj anonim si neasumat care, fara sa indice sursa si textul de lege in concret, va incepe cu “am inteles ca…” dupa care va urma dezinformarea zilei.

PENSIILE MILITARE SUNT PENSII MILITARE.

Asta spune legea indiferent de cate ori o sa repet eu asta si-o sa spuna altii ca au “inteles ca…” Sigur ca orice e posibil, dar nu vreau sa-mi pierd timpul comentand zvonuri si linistind pe cei care le raspandesc cu intentie.

E posibil sa fie o conspiratie mondiala care sa ne tina patria mai putin dezvoltata desi extrordinara, e posibil sa fim un experiment al unei rase extraterestre, e posibil sa zburam cu meteoritu’… orice e posibil.

Pana una alta ma uit insa la ce e constatabil si/sau poate fi folosit ca argument valid. Iar, “am inteles ca…” nu este un argument cata vreme lipseste, de exemplu, un document oficial care sa sustina afirmatia. Sau, orice alta informatie verificabila.

In concluzie, verificati-va informatiile inainte de a va inrola in armata de zvonaci.

***
Alte informatii utile: https://ec.europa.eu/romania/news/eu-myths/20200127_combaterea_dezinformării_online_ro

Cei care răspândesc dezinformarea folosesc multe trucuri pentru a-și îndeplini obiectivele. Iată șase modalități de a vă ajuta să identificaţi dezinformarea și să opriţi răspândirea ei online:

1. Verificați sursa

Sunteți familiarizați cu portalul de știri care publică informațiile? Aspectul portalului seamănă cu un site web cunoscut, dar nu este totuși ușor diferit? Acest lucru ar putea însemna că sursa este una înșelătoare.

2. Verificați autorul

Dacă un autor sau jurnalist este credibil, ar trebui ca parcursul lor profesional să fie identificabil. De asemenea, ar trebui să poată fi găsite alte articole sau publicații pe care le-au scris. Rețineți că uneori un „expert online” poate să nu fie într-adevăr un expert în domeniul în care pretinde că este. Există o diferență între un specialist și un adept al teoriilor conspirației.

Dacă vedeți că un cont de social media publică de sute de ori pe zi, în special pe Twitter, și la ore suspecte precum 4 dimineața, este posibil ca acel cont să fie un robot. Alte indicii suspecte includ erorile gramaticale și lipsa implicării în conversații reale.

3. Verificați conținutul

Știrea pe care doriți să o redistribuiți este prezentată de canalele mass-media tradiționale, precum ziarele sau canelele de radio şi televiziune? Informațiile prezentate în știre sunt aceleași cu informațiile furnizate de autoritățile și instituțiile publice sau de ONG-uri? Amintiți-vă, mass-media credibile au standarde etice clar definite, iar știrile pe care le prezintă sunt echilibrate, cu surse atribuite și context.

4. Verificați imaginile și videoclipurile

“Să vezi şi să crezi” nu mai este valabil. Uneori, fotografii care nu mai sunt de actualitate pot fi folosite în contexte diferite (link is external) sau pot fi complet false. Pentru a verifica dacă o imagine este reală, puteți încerca întotdeauna să urmăriți sursa originală sau să folosiți diverse “instrumente de inversare a imaginii online”.

Rețineți că metodele de dezinformare sunt în continuă evoluție. Un bun exemplu este reprezentat de clipurile video falsificate de tipul „deepfakes”

5. Observați modul în care știrea/povestea vă face să vă simțiți

Dacă un articol stârnește o mulțime de emoții (negative) în interiorul dvs., întrerupeți-vă o clipă și întrebați-vă: „cineva a dorit intenționat să obțină un astfel de răspuns din partea mea? Cad în această capcană?”

Dezinformarea este deseori concepută pentru a declanșa emoții negative și pentru a eroda încrederea în autoritățile publice și în mass-media profesionale. Dacă se întâmplă asta, este întotdeauna o idee bună să verifici povestea cu o altă sursă – o altă sursă media – și să vezi cum se compară.

6. Raportați

Dacă vi se pare că un cont răspândește dezinformare, raportați-l: pe el sau postarea de pe rețeaua socială. Toate rețelele sociale oferă astfel de instrumente.

N-ati inteles, din pacate, raspunsul. Cand mai vedeti ceva pe undeva, inercati sa verificati inainte de a distribuiti si sa umflati un zvon. Ca sa nu mai spun ce nu e nevoie sa reveniti de 2-3 ori in diverse locuri.

Asa se răspândește dezinformarea. Cu persoane care, chipurile, vad pe undeva, nu verifica, DAR distribuie. Dupa care, atunci cand le atragi atentia ca nu e in ordine, isi gasesc scuze si trec mai departe la urmatorul zvon.

PS. Sper ca acum, dupa al doilea raspuns, ati inteles ca nu e in ordine sa raspanditi ceva daca nu verificati inainte! Cat de complicat sa fie sa vedeti daca ceea ce pretindeti ca ati citit pleaca de la ceva concret?!