Psihologii și educatorii din cadrul Penitencioarului Deva sunt nevoiți uneori să desfășoare activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială pe holurile secției, pe genunchi, în condiții de muncă improprii. Penitenciarul Deva, cu complicitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), intenționează să desființeze sălile de clasă, cabinetele de asistență socială, cabinetele psihologice și biblioteca din cadrul secțiilor E5 și E6, pentru a le transforma în camere de cazare pentru deținuți. Măsura adoptată de Penitenciarul Deva și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) afectează condițiile de muncă ale polițiștilor de penitenciare și va conduce inevitabil la imposibilitatea reintegrării deținuților, cu consecințe grave asupra creșterii recidivei în România. Cetățenii vor deveni victime ale infractorilor nereabilitați, iar românii vor deconta lipsa de viziune și responsabilitate a decidenților din Poliția Penitenciară. România va fi condamnată din nou la CEDO pentru că se va afla în imposibilitatea de a asigura desfășurarea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială și de instruire şcolară.   

Modernizarea secțiilor de deținere din Penitenciarul Deva, reîntoarcerea în comunism. Reintegrarea deținuților va fi afectată

Recent, s-a finalizat modernizarea secțiilor de deținere E5 și E6 din Penitenciarul Deva, care, conform proiectului, cuprinde 4 săli de clasă și un spațiu specific securizat pentru cadrele didactice în timpul pauzelor, precum și unul pentru depozitarea materialelor didactice necesare procesului de școlarizare, un cabinet de asistență socială, un cabinet psihologic și o bibliotecă. Din lipsă de viziune managerială și fără a anticipa consecințele nefaste ale unei asemenea măsuri iraționale, Penitenciarul Deva și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) își doresc transformarea acestor spații în camere de cazare pentru deținuți, fiind afectat în mod grav procesul de reintegrare socială, școlarizare obligatorie precum și accesul deținuților la consiliere psihologică și asistență socială, totodată fiind pusă în pericol siguranța și integritatea cadrelor didactice. În prezent cursurile de instruire școlară se derulează în 3 săli de mese și 2 cluburi, toate de mici dimensiuni. Tot în aceste spații insuficiente își desfășoară activitățile specifice cei 13 membrii specialiști ai sectorului reintegrare socială din cadrul Penitenciarului Deva.

Educatorii și psihologii își fac munca pe genunchi, pe holurile secțiilor

Din cazua numărului insuficient de spații necesare derulării activităţilor educative, de asistenţă psiho-socială, uneori, specialiștii sunt puși în situația de a-și desfășura activitățile pe holurile secțiilor de deținere (pe genunchi). Totodată, cadrele didactice desemnate să desfășoare activitățile de instruire școlară se declară nemulțumite de spațiile improprii puse la dispoziție de către conducerea Penitenciarului Deva, întocmind în acest sens o solicitare către directorul unității pentru a le asigura spații optime nevoilor educaționale ale deținuților, specificate și asumate de Penitenciarul Deva prin Protocolul de colaborare încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Liceul Tehnologic Transilvania Deva.

Măsurile habarniste de reducere a supraaglomerării din penitenciare pot atrage noi condamnări ale României la CEDO

În urma unor condamnări repetate ale României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru tratamentele inumane și/sau degradante la care au fost supuși reclamanții din cauza supraaglomerării și a condițiilor materiale din unitățile penitenciare, au fost pronunțate hotărâri în grupul de cauze Bragadireanu împotriva României, precum si Hotărârea-pilot Rezmives si alții împotriva României. Pentru executarea hotărârilor menționate a fost elaborat si aprobat un Plan de acțiune pentru perioada 2020 – 2025 care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viată și sanitare din închisorile din Romania. În prezent, deficitul de locuri de cazare prin raportare la o suprafața de 4 mp este de 4.181, iar potrivit Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, în vederea executării hotărârii – pilot Rezmives și alții împotriva României pronunțata de către Curtea Europeana a Drepturilor Omului până în anul 2025 ar trebui creat un număr de 7.855 de noi locuri de cazare (216 fiind realizate in 2021 și 505 în anul 2022), astfel fiind posibila asigurarea unui spațiu minim individual de 4 mp pentru fiecare deținut.

Măsurile iraționale din Poliția Penitenciară conduc la creșterea recidivei. Deținuții vor face noi victime

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) solicită Ministerului Justiției (MJ) să supravegheze executarea de către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a hotărârilor anterior menționate, întrucât măsurile arbitrare ale conducerii Penitenciarului Deva și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) afectează condițiile de muncă ale polițiștilor de penitenciare și reintegrarea socială a deținuților.  Considerăm că reeducarea și instruirea școlară a deținuților în vederea reducerii gradului de recidivă trebuie să se desfășoare în condiții optime și conforme, atât pentru deținuți cât și pentru cadrele didactice și specialiștii din sectorul reintegrare socială.

Strategia națională de reintegrare socială a deținuților și legea de executare a pedepselor sunt puse la zid

Directorul Penitenciarului Deva și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), prin măsurile nelegitime luate, decid cu bună știință încălcarea Hotărârii de Guvern nr. 389/2015 sumate și actualizate de clasa politică și de către miniștrii de resort din Guvernul României. Prin urmare, Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate care a pus la încercare capacitatea de implicare și comunicare instituțională a mai multor parteneri naționali și internaționali, pentru a crea premisele necesare reinserției sociale a persoanelor sancționate penal este călcată în picioare de către conducerea Penitenciarului Deva și de Adminsitrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Practic, este anulat art. 3 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care prevede că scopul executării pedepselor este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.