Atacuri asupra închisorilor din Franța – Semnal de alarmă pentru România. FSANP cere ANP-ului să acționeze anticipat.

Pe 16 aprilie 2025, sistemul penitenciar francez a fost din nou zguduit de o serie de atacuri direcționate asupra personalului. Trei mașini au fost incendiate în fața penitenciarului din Tarascon, într-o parcare securizată. Alte acțiuni similare s-au produs în Aix-Luynes și Seine-et-Marne, unele chiar la domiciliile angajaților. Ancheta este tratată oficial ca tentativă de omor cu caracter terorist asupra unei persoane cu autoritate publică. FSANP lansează semnal de alarmă către ANP-DSDRP: “Este timpul ca DSDRP să fie reformat! Nu mai acceptăm improvizații și incompetență!”

FSANP lansează semnal de alarmă.

În acest context tensionat, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) consideră necesar să tragă un semnal de alarmă și în România. În ultimii patru ani, siguranța penitenciarelor a fost lăsată de izbeliște, în timp ce ANP s-a ocupat aproape exclusiv de betoane și inaugurări. Procedurile operative sunt prăfuite, depășite și complet ineficiente în fața riscurilor actuale. Așa-zișii specialiști din DSDRP, mulți cu vechime sub 5 ani, n-au habar ce înseamnă munca reală din teren și n-ar rezista o zi într-o secție agitată. Promovările pe pile și superficialitatea au înlocuit eficiența, improvizația a devenit strategie, iar incompetența a devenit normă. Sistemul e vulnerabil, iar conducerea ANP-DSDRP mimează interesul pentru siguranța locurilor de deținere și a personalului.

Se poate întâmpla și la noi?

Răspunsul este simplu: da, există riscuri reale. Frustrarea acumulată în rândul deținuților și a anturajelor acestora, exemplele externe care pot deveni „inspirație” pentru acțiuni violente și lipsa unor măsuri ferme de protecție a personalului fac ca România să nu fie imună la astfel de fenomene.

Vulnerabilități în sistemul nostru:

• Expunerea excesivă a angajaților, din cauza deficitului acut de personal, poate conduce la epuizare profesională, favorizând apariția reacțiilor inadecvate în fața unor incidente, crescând riscul de vătămare atât pentru personal, cât și pentru deținuți;
• Lipsa unor proceduri clare de lucru, dar și a unor măsuri concrete pentru protecția polițiștilor de penitenciare – inclusiv în afara unității – creează situații în care aceștia pot comite, involuntar, abateri disciplinare sau chiar fapte penale, din necunoaștere sau lipsă de îndrumare, situație care accelerează stări conflictuale între personal și deținuți și/sau între personal și aparținătorii deținuților;
• Subestimarea riscului de radicalizare a deținuților și a amenințărilor externe. Condiții de detenție precare pot favoriza vulnerabilitatea psihologică și manipularea persoanelor private de libertate de către deținuții cu influență ideologică. Polițiștii de penitenciare (agenți supraveghetori, agenți escortă) nu cunosc semnele de radicalizare sau comportamentele extremiste din cauza lipsei instruirii acestora.
• Promovarea unei idei eronate că penitenciarele pot fi „păzite prin Camera Operațională”. Supravegherea exclusivă prin camere de supraveghere conduce la scăderea eficienței operative, mai ales că mulți dintre cei care elaborează și implementează politici în domeniul siguranței penitenciare (DSDRP) nu au experiență directă în teren, ceea ce duce la decizii deconectate de la realitățile operative din unitățile subordonate ANP.​

Ce solicită FSANP de urgență:

– Evaluarea riscurilor de siguranță penitenciară și personală;
– Crearea unor proceduri clare, prin introducerea unor măsuri reale de protecție, inclusiv în afara programului;
– Creșterea cooperării cu structurile de informații și ordine publică;
– Instruirea personalului din pază, escortare și supraveghere cu privire la modul de executare a serviciului, informarea acestora cu privire la evenimentele negative grave din sistem (cauze, consecințe) și prezența ofițerilor pe secțiile de deținere și în misiunile din exteriorul locurilor de deținere.

Este esențial ca ANP să nu aștepte producerea unor incidente grave pentru a reacționa. Ceea ce se întâmplă în Franța nu este un accident izolat, ci un semn că în Europa, penitenciarele devin tot mai vulnerabile la forme de agresiune organizată. În acest sens, FSANP solicită ANP să rămână vigilent și să conștientizeze iminența acestor pericole, până când siguranța penitenciarelor și protecția polițiștilor de penitenciare vor fi tratate cu responsabilitate de către factorii de conducere din ANP și din unitățile subordonate.