Categories
justitie sindicat

Titlul de ”specialist de clasă” – discuții de la Ministerul Justiției

În data de 05.08.2021, la Ministerul Justiției (MJ) a fost discutată problema acordării titlului de ”specialist de clasă” polițiștilor de penitenciare, urmare a publicării în Monitorul Oficial (MO) a ordinului de ministru care reglementează acordarea titlului.

Categories
justitie sindicat

Klaus IOHANNIS către Stelian ION: ”ministrul nu a găsit încă calea potrivită”

Președintele României, Klaus IOHANNIS declară public că ministrul justiției, Stelian ION, „nu a găsit încă calea potrivită”. Nu este singura persoană nemulțumită de prestația domnului ministru Stelian ION. Polițiștii de penitenciare au început a-și pierde încrederea în actualul ministru al Justiției. A promis, dar nu s-a ținut de cuvânt.

Categories
ANP FSANP justitie penitenciar sindicat

Modificare Statut – concursuri top management, chiria/rata în localități componente, Decizia ÎCCJ nr. 51/2019

Nr. 82/02.08.2021
Exemplar 1 din 2

Domnului ministru Stelian ION
Ministerul Justiției

  • În atenția domnului secretar de stat Paul DIMITRIU – președinte al Comisiei mixte de dialog social privind sistemul penitenciar
  • În atenția domnului comisar de poliție penitenciară dr. Dan HALCHIN – director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)

Stimate domnule Ministru,
Stimate domnule Președinte,
Stimate domnule Director general,

Având în vedere că, în data de 05.08.2021, la ora 10:00, în Sala de Consiliul, et. 1, din Ministerul Justiției, are loc ședința Comisiei mixte de dialog privind sistemul penitenciar, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), vă adresează rugămintea de a introduce pe ordinea de zi a ședinței următoarele aspecte:

  1. Evaluarea stadiului implementării problemelor discutate în ședința anterioară. Solicităm ca în cadrul fiecărei ședințe a comisiei mixte de dialog social privind sistemul penitenciar să evaluăm stadiul implementării problemelor discutate în cadrul ședinței anterioare, în vederea identificării unor soluții eficace pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, cu termene concrete și personal responsabil.
  2. Modificarea Statutului polițiștilor de penitenciare. Solicităm modificarea Legii nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare în sensul eliminarării blocajelor impuse de acest act normativ (Ex. nr. 1. eliminarea condiției vechimii în sistem și în funcție de conducere pentru ocuparea funcțiilor de top management. Aceste condiții restrictive au diminuat semnificativ baza de selecție pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile penitenciare. Această măsură nu este sustenabilă, întrucât sistemul penitenciar, spre deosebire de celelalte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională are un număr foarte mic de angajați (aproximativ 13.000, dintre care 3000 de ofițeri). Avem instituția concursului care validează competențele unui polițist de penitenciare. Nu ne trebuie condiții limitative care fac aproape imposibilă ocuparea acestor posturi de o importanță deosebită pentru dezvoltarea sistemului penitenciar. Ex. nr. 2. Înlocuirea unor termeni care sunt interpretați de specialiștii ANP în sens strict (localitate) care fac în unele situații punctuale (Penitenciarul Gherla, Penitenciarul Bistrița etc.) să fie imposibil de alocat un drept polițiștilor de penitenciare. Exemplul se regăsește mai detaliat la următorul punct. Este indicat ca DMRU din ANP să aibă în cadrul ședinței o statistică a funcțiilor de top management, middle management (pe domenii de activitate) și o eventuală bază de date cu ”rezerva de personal” pentru funcțiile de conducere.
  3. Chiria/rata în localitățile componente ale municipiilor. Avem situații punctuale unde nu se poate acorda dreptul la compensația lunară a chiriei și plata ratei aferente creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, întrucât Adminsitrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și unitățile penitenciare interpretează în sens strict termenul de ”localitate”, fără să țină seamă de particularitatea unor municipii care sunt formate din localități componente, fără administrație proprie. (ex. Penitenciarul Bistrița se află în localitatea componentă Bistrița, în municipiul Bistrița format din 7 (șapte) localități componente. Polițiștii de penitenciare din această unitate penitenciară nu au dreptul să închirieze o locuință în localitățile componente ale municipiului Bistrița. Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, localitate este sinonim cu municipiu. Solicităm ca Ministerul Justiției (MJ) să dea o interpretare generală a termenului ”localitate”, așa cum este prevăzut în Statutul polițiștilor de penitenciare și actele normative subsecvente, astfel încât acest drept să se aplice în situația semnalată de organizația noastră sindicală, deoarece, la elaborarea proiectului de lege, atât MJ, cât și ANP nu au luat în calcul particularitatea acestei situații. Este indicat ca DMRU din ANP să aibă în cadrul ședinței situația unităților penitenciare în care sunt probleme în acordarea dreptului la chirie/rată cauzate de modul de interpretare a actelor normative care prevăd acest drept.
  4. Decizia ÎCCJ nr. 51/2019. Nici până la această dată, în grupul de lucru din Adminsitrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu s-a ajuns la un numitor comun (între angajator și sindicate) în privința punerii în aplicare a Deciziei ÎCCJ nr. 51/2019. Solicităm intervenția directă și asumată a Ministerului Justiției (MJ) în ceea ce privește modul corect și legal de punere în aplicare a acestei Decizii.

În speranța menținerii unui dialog social constant, menit să contribuie semnificativ la îmbunătățirea politicii sistemului penitenciar românesc, în cadrul ședinței din data de 05.08.2021, așteptăm opinia insituțională a factorilor de conducere ai Ministerului Justiției (MJ) și ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), susținută de termene de implementare a măsurilor luate pentru rezolvarea problemelor recurente și indicarea unor persoane responsabile cu implementarea acestor măsuri în termenele stabilite.

În vederea unei bune colaborări, vă oferim deschiderea noastră spre un dialog constructiv, bazat pe încredere și respect.

Cu deosebita considerație,

Cosmin DOROBANȚU
Președinte
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor

Categories
justitie sindicat

Toate legile României vor fi transformate în Coduri penale pentru funcționarii publici

Noile modificări aduse Codului penal referitoare la  infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu transformă toate legile României în Coduri penale pentru funcționarii publici, întrucât aceștia în exercitarea atribuțiilor de serviciu dacă încalcă o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență vor fi pasibili de închisoare până la 7 ani, dacă produc o pagubă sau vătămare a drepturilor unei persoane.

Dezbatere publică pentru modificarea Codului penal

Pe site-ul Ministerului Justiției este pus în dezbatere publică proiectul de lege care are în vedere modificarea și completarea, printre altele, a Codului penal exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor acestuia cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate. 

Abuzul în serviciu

Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

De asemenea, Curtea a precizat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului.

În susținerea soluției, Curtea a apreciat că asigurarea principiului previzibilității legii impune ca aprecierea defectuozității îndeplinirii atribuțiilor de serviciu să se raporteze „la standardul obiectiv care are ca element de referință principal normativul actului care reglementează atribuția de serviciu respectivă” și care este determinat sub aspectul ariei de cuprindere.

Curtea a mai apreciat că raportarea la prescripția normativă trebuie realizată și în ipoteza analizei neîndeplinirii unui act, cu atât mai mult cu cât, în domeniul penal, o inacțiune dobândește semnificație ilicită doar dacă aceasta reprezintă o încălcare a unei prevederi legale exprese care obligă la un anumit comportament într-o situație determinată.

Prin urmare, proiectul de lege propune ca dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal să aibă următoarea formulare:

Art. 297. – (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Propunerea de text pentru art. 297 alin. (1) din Codul penal are în vedere și sensul noțiunii de lege penală, reglementat de art. 173 din Codul penal, care include și sintagma „alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege”. Această sintagmă cuprinde, potrivit Expunerii de motive a Codului penal, „acte adoptate anterior actualei Constituții, care la data intrării în vigoare constituiau izvoare de drept penal (legi, decrete ale fostului Consiliu de Stat, Decrete-legi etc.)”.

Neglijență în serviciu

Prin Decizia nr. 518/2017, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile ale art. 298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”, reiterând argumentele invocate în Decizia nr. 405/2016.

Prin urmare, pentru identitate de rațiune, dar și pentru a asigura unitatea terminologică și de reglementare, proiectul de lege propune reformularea art. 298 din Codul penal în termeni simetrici celor propuși pentru art. 297 alin. (1) din Codul penal. Art. 298 va avea următorul cuprins:

Art. 298. – Fapta funcționarului public care, din culpă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei asemenea dispoziții legale și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Categories
FSANP justitie sindicat

Solicitare FSANP către ministrul justiției – demersuri ”titlu specialist de clasă”

Nr. 72/26.07.2021

Exemplar 1 din 2

Domnului ministru Stelian ION
Ministerul Justiției

Stimate domnule Ministru,