O informație distribuită pe canalele de comunicare, dar nu întotdeauna citită se referă la o decizia a ICCJ în legătură cu valoarea salariului de bază minim brut în cazul polițiștilor, și implicit în cazul polițiștilor de penitenciare având în vedere că avem aceeași legislație.
Pe scurt, ICCJ constată că nu sunt întrunite în cauză premisele necesare declanșării unui astfel de mecanism de unificare, nefiind îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept sesizată
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE Șl JUSTIȚIE în numele legii DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 448/98/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Daca, în situația polițiștilor, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a Hotărârii Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
se face prin analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al cuantumului salariului de funcție al polițiștilor,
astfel cum este reglementat în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (art. 4 din anexa nr. VII la lege) și Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (art. 3 și 4 din anexa nr. VI la lege), stabilit în plată potrivit legilor anuale de aplicare etapizată a acestor legi-cadru de salarizare. ”
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. (sursa: link)
În context
https://www.fsanp.com//2020/05/07/anp-masuri-privind-aplicarea-deciziei-51-2019-pentru-personalul-din-penitenciare/
https://www.fsanp.com//2020/02/15/proiect-decizie-privind-profilarea-locurilor-de-detinere/
https://www.fsanp.com//2020/06/19/orele-suplimentare-ale-politistilor-de-penitenciare-inca-in-disputa-in-instanta/
În concluzie, eu înțeleg că e bine așa cum se calculează salariul acum…
Colegii licențiați în drept la S. H. ne-ar putea spune mai multe??
Pot spune mai multe…..doar n-o sa taca! Eu cred ca nici ei nu sunt bucurosi ca sunt licentiati la sh !!! Pana la urma au facut o afacere,adica au mai obtinut ceva lovele la salariu si implicit la pensie!! Asta inseamna sa fii capitalist!Giovani ar fi zis mafiot!
80%din ofiteri sunt cu Sh -ul,deasta merge asa bine sistemul
Bună seara,
Sesiunea de mutări, cu aproximație, cât se mai lasă așteptată?
O să revină starea de urgență cu noi în aceeași situație.
Nu cred ca se va intampla mai devreme de septembrie
Coeficientul mai creste ???
Instanta asa spune. ANP inca n-a finalizat cu proceduri si calcule.
ICCJ nu s-a pronunțat pe fondul problemei sesizate ci a analizat doar condițiile de admisibilitate, motivând că nu e necesară decizia ICCJ întrucât legislația specifică speței poate fi interpretată fără probleme de către fiecare instanță sesizată … mai mult, prin faptul că face referire doar la cazurile prin care acțiunile în instanță au fost respinse (instanțele considerând că sumele compensatorii fac parte din salariul de funcție) … neprecizând și cazurile tot mai multe care au fost câștigate (ale instanțelor care au echivalat salariul minim cu salariul de funcție), ICCJ nu face decât să sugereze cumva subtil instanțelor ideea soluționării în acest sens (adică de respingere a acțiunilor de egalizare a salariului de funcție cu salariul minim brut)… Judecătorii ICCJ știu foarte bine că nu puteau da o soluționare prin care să spună că s.f. e cel cu sumele compensatorii incluse, pentru că nu e de competența lor ci a CCR … iar CCR a stabilit că dreptul la salariul minim nu acoperă și drepturile secundare (sporuri sau adaosuri) iar Constituția în art. 41 protejează doar elementul principal al salariului, indiferent de denumirea lui: salariu de bază, salariu de funcție, solda de funcție, sau indemnizație de încadrare. … pare a fi războiul deciziilor dintre ICCJ și CCR
Pai daca ne place sa ne complicam in functii, denumiri si alte prostii…..
Mulțumim Diana!
Sintetizând e un fel de a (ne) spune să ne punem pofta-n cui în ceea ce privește obținerea unor drepturi de natură salarială…. cel puțin atâta timp cât sunt la putere liberalii..
nu neapărat să ne punem pofta-n cui … trebuie făcută diferența între un drept salarial principal care e protejat de Constituție și drepturile salariale secundare … există mai multe decizii ale CCR prin care se admite că sporurile, premiile, orice alt drept salarial secundar, chiar și cele care nu mai există dar au fost transformate în sume compensatorii, NU au devenit parte a salariului de bază (dec.51/2020, 667/2016, etc) … de aceea la noi s-a inventat denumirea de ”cuantumul compus al s.f.” pt că era ilegal ca sumele compensatorii (acestea fiind sporuri care nu se mai regăseau în legislație) să fie introduse în s.f. (fiind drepturi salariale secundare) … sub incidența/protecția art. 41 din Constituție ne aflăm și noi la fel ca orice altă categorie de salariați din țară … și noi avem dreptul la un salariu minim brut pe țară.
Ori fosta lege a salarizării 284/2010 (art 10) face o echivalare terminologică între salariul de bază – salariul sau solda de funcție – indemnizația de încadrare, utilizând aceeași formulă de calcul (coeficientul de funcție x valoarea de referință sectorială)…
Actuala lege a salarizării 153/2017 (art 7-b) spune că ”solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată” …
– Asta e o explicație pe scurt … un avocat bun, va ști cum să pună problema în instanță … dacă merită încercat, da merită pt că ICCJ în decizia 15 refuză să se pronunțe și nici nu este competentă să se pronunțe în legătură cu un drept salarial principal protejat de Constituție … deci este egală cu zero.