Ministerul Justiției, strategii împotriva criminalității organizate

Ministerul Justiției a finalizat și pune astăzi, 21 decembrie 2020, în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024.

În perioada martie-august a.c., la inițiativa și coordonarea Ministerului Justiției, au avut loc consultări interinstituționale în vederea înființării unui grup de lucru ce a inclus următoarele instituții: Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE).

Pentru definitivarea abordării strategice au mai fost consultate Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

„Timp de aproape 4 luni, între august și noiembrie 2020, am lucrat pentru a radiografia cât mai onest situația în care ne aflăm, capacitatea națională de răspuns la provocările pe care le ridică criminalitatea organizată, contextul internațional în care sunt plasate fluxurile infracționale transfrontaliere. În acest timp, am beneficiat și de expertiza specialiștilor FBI, cu ajutorul Ambasadei SUA la București și al Departamentului de Stat pentru Justiție”, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024 este structurată pe cinci direcții de acțiune: (a) creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia; (b) dezvoltarea capacității instituționale de a lupta împotriva criminalității organizate; (c) consolidarea intervenției împotriva formelor de manifestare a criminalității organizate; (d) limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare; (e) consolidarea cooperării naționale și internaționale.

Din punct de vedere al rezultatelor, la finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat. Totodată, cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional.

Victimele acțiunilor întreprinse de rețele de criminalitate organizată vor beneficia de măsuri de protecție ce le vor asigura redobândirea sentimentului de siguranță și de încredere în autorități.

Martorii vor beneficia, de asemenea, de măsuri de protecție proporționale cu riscurile asumate în cadrul procesului penal și necesare pentru o mai mare deschidere către cooperarea cu autoritățile judiciare și, ulterior, reintegrarea acestora în societate.

Cetățenii se vor simți mai în siguranță și vor asocia efectele pozitive ale reducerii fenomenului de criminalitate organizată cu eforturile susținute din partea autorităților pe această linie.

România nu a mai acționat într-un cadru strategic împotriva criminalității organizate de 13 ani, de când și-a încetat efectele Strategia națională de combatere a criminalității organizate în perioada 2004-2007.

Textul integral al strategiei poate fi consultat la http://www.just.ro/strategia-nationala-impotriva-criminalitatii-organizate-2021-2024/

În context

https://www.fsanp.com//2020/11/29/ministerul-justitiei-proiect-pentru-aplicarea-deciziei-iccj-65-2020-privind-plata-corecta-a-orelor-suplimentare-pentru-politistii-de-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2020/07/13/ministerul-justitiei-despre-motivarea-salariala-a-politistilor-de-penitenciare/

https://www.fsanp.com//2020/04/02/ministerul-justitiei-confirma-plata-orelor-suplimentare-nerecuperate-pentru-personalul-din-penitenciare/